Marea şi sarea

Babelor, Ce ciudate sunt femeile din ziua de azi! Să vedeţi: Eram la o prietenă, jucam tabinet, când apare nepoată-sa, fată la vreo 26 de ani, arătoasă, energică, femeie ca lumea. „Of”, zice, „nu ştiu ce să fac. Mă tot caută un băiat, coleg de firmă, că să ies cu el, să mergem la mare, [...]

… şi încă o problemă de sănătate.

Babelor, Sunt mândră să trăiesc într-o ţară în care o gaură în stradă este semnalizată printr-o creangă de copac înfiptă în ea. Dar nu despre asta vreau să vorbesc acum, ci despre cu totul altceva: dacă vi se umflă degetul şi e mov, de la prea multă muncă (să zicem că aţi cântat la bass [...]

A fuckin’ mistake.

Babelor, Nu mai pot să vă mint mult, mai ales că am aflat că Veta pregăteşte o postare devastatoare, aşa că mai bine ies cu adevărul la iveală: Titlul postării nu-i întâmplător. Toată chestia cu Kornel Salata, fostul meu amant, s-a dovedit a fi fost într-un fel o greşeală. După plecarea lui cu Şerpilienii am [...]

Astazi, Polanski a fost impuscat

Dupa extradarea reusita de prin tarile europene unde se ascundea ca un sobolan, actul a fost adus la indeplinire cu succes de un pluton de executie american. Intrebat asupra motivului pentru care i-a tras un glonte drept in ochi, comandantul plutonului a declarat: “Am fi putut trece cu vederea tot ce a facut. Dar nu [...]

Anyway the wind blows.

Babelor, Văd că vă lipsesc. Şi voi mie. Tocmai am traversat fraudulos o frontieră, am împuşcat doi soldaţi ai unei armate aproximativ prietene, am mâncat spanac pe spinarea unui elefant şi am distrus un dispozitiv de culoare grena. Ştiu că sună misterios, dar exact aşa şi este. Vă pup, Rhetta

SMS: Shit Must Stop, sau Art Against Art

  Motto : Le grand ennemi de l’art, c’est le bon goût (Marcel Duchamp) Babelor, mezami,   Anul era 1912 si sageata statea sa tâsneasca din arc. Cel care avea s-o trimita fix în canoanele academice, bulversând pentru totdeauna – for better or worse – arta secolului douazeci, nu e altul decât Marcel Duchamp, viitorul gentilhomme à [...]

HAPPY BIRTHDAY, JEFF BECK !

Da, babelor. Azi, câteva cuvinte despre Jeff Beck, omul care si-a construit prima chitara din cutii de trabucuri si o bucata de gard si care detine poate cel mai lesinator paradox cu putinta, anume how the sickest sounds possible can lead to some of the most enjoyable music… Nu-i de mirare ca unul din cele [...]

Update băbesc.

Babelor, Faptul că scriu din an în paşte are o legătură cu multe lucruri: un magnetofon Philips, o pereche de mânuşi lăsată de cretina de soră-mea la locul faptei, muzeul Antipa şi, nu în ultimul rând, un mănunchi de ridichi. Dar exist în continuare, şi vă iubesc la fel de mult. Când se vor rezolva [...]

Din pom

Oamenilor, Scurt că bate vântul şi am nevoie de amândouă mâinile în scopuri de supravieţuire. Vă scriu dintr-un copac, unde am fost depusă azi-noapte de o Ială care se rătăcise în drum spre o răscruce unde avea ceva dans de executat. Am băut şapte sticle de vin împreună, să ne fie de bun început mistic [...]

Rondul de noapte

Oamenilor, Azi despre sunete. Nu despre alea organizate în moduri care „gâghilă auzul într-un mod plăcut” în muzică, fiindcă acolo câte urechi atâtea gusturi. Adică mă rog, pe jumate atâtea gusturi, că n-am auzit om la care urechea stângă să aibă nişte preferinţe şi dreapta altele. O fi, puţine chestii mă mai miră. (Dar unii [...]