Garden party chez Piticugras

Mezami,

De data asta chiar ţiu minte ce făceam când a sunat telefonul. Ţiu minte precis, fincă eram la croitor, undeva pe rue de la Paix. Sau cred că era rue de Rivoli. Sau… Mă rog, asta nu contează, dar ţiu minte perfect, fincă făceam probe la un frac. Sau la un smoching. Sau la o jlietcă la două rânduri, sau… Dar ţiu minte, fincă croitorul ăla miop mă tot înţepa cu nişte bolduri, nu ştiu de ce. Aşa. Şi atunci a sunat telefonul. La capătul ălalalt al firului, Piticugras.

- Ci faşi grasuli ?

- Ce să fac, mă Piticule, fac niţică acupunctură. Ia o bucată de hârtie, să-ţi dau adresa, ar trebui să-ncerci şi tu…

- Auz grasuli, nu ti ispitieşti, buei, uo piruojcâ di şieea cu niţicâ brânzicâ pi dinăuntru ş’c-o votculiţâ di tătâ mândrieţa-n dieschidiri ?

- Nu, mersi. Şi mă Pitice, merdenelele merg şi cu un porumbel din ăla de-al tău, da’ să fie la pet. A, bine, dacă mă-ntrebi de feuilletés au fromage, să te-nvăţ: merg fie cu un Bourgogne roşu, să zicem cu un Côtes de Nuits, fie cu un Anjou alb; am un Clos du Papillon 2005, o splendoare. Dacă vrei.

- Ia lasâ tu fluturii şâ măscărili şielia, c’acuma pi datâ ti păliesc şâ ti fac fac di puominâ. Buei, baieti, pirojki mierg cu vuotcâ mai ghini dicât miergi uo vientuzâ pi capu lu Kojak. Şâ hai digrab’ încoa, c’ti invit la uo rieşiepţii, vriau s’mi-ngruop viaţa di huoltei, câ gata, pisti o lunâ mă ieu cu Şipriniela.

- Ah bon ? Soirée white tie ? Black tie ? Cum să mă-mbrac ? Tenue de cocktail ?

- Buei, tu ci tuot zâşi minuni şâ panarami acuolo di’m’faş capu harbuz ? Şâ ia vorbieşti tu mai în riecieptuor, aşa. Ci mâ-ntriebi pi mini ci straii sâ pui la rieşiepţii, ci, iou îs cruoitoru tău ? Gătieşti-ti cum vriei, pacatili mieli, numa ţâni minti s’pui pufoaicâ şâ buotfori, c’taman o dat o ploişicâ şâ s-o făcut gluod în ogradâ.

Ah bon, partie de campagne et pendaison de crémaillère chez Piticugras, carevasăzică. Bine. Scot acele, le-nfig în croitor, sun la tante Constance, îmi dă adresa altui croitor, mă duc, îi zic să-mi facă un costum de tweed, oui monsieur, bien monsieur, iarăşi ace, gata costumul, scot şi acele alea, le-nfig în croitor, plec. Pe drum mă-ntâlnesc cu Petronia, polemizăm puţin pe tema expresionismului abstract, mergem la babe să facem clătite, le facem, mâncăm clătitele, înşfac fulgarinul, fluier un getax, ajung la Piticugras.

Acolo, cum să vă spun, era mai degrabă un garden party – ambiance décontractée – şi toţi invitaţii Piticului erau joviali, entuziaşti şi foarte iubitori, sau poate am făcut eu impresie bună, nu ştiu, dar toţi vroiau să mă pupe de trei ori. Interesant e că vorbeau un dialect nou pentru mine şi beau din nişte pahare foarte largi, de mare efect. Piticu m-a întâmpinat, în mândru amfitrion (îl vedeţi în primele secunde ale peliculei, că am filmat mult) şi m-a prezentat invitaţilor. Toţi îl lăudau fincă, mare senior, nu se uitase la cheltuială şi adusese mâncăruri fine, numeroase băuturi cu specific local, muzică foarte bună, ba, după cum se vede, prevăzuse şi limuzine cu şoferi în uniformă pentru cei care nu se mai puteau urca la volan.

Păcat că se-nsoară, n-o să mai dea aşa petreceri.

Fiţi cuminţi,
Vă pup.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 313 other followers