Colecţia de cărţi babane: Bibliografia generală

Anul 1970. Bucureşti. La editura Eminescu apare cea mai babană carte scrisă vreodată în limba noastră: Bibliografia generală, de Mircea Horia Simionescu. Care carte este o bibliografie fictivă şi, evident, generală. Adică, dacă nu s-a înţeles destul de clar, o bibliografie de cărţi fictive, inventate de MHS; Simionescu ne dă autorul, titlul, şi o (nu întotodeauna) scurtă descriere a conţinutului. Un exemplu sună aşa:

HANS FREGATA: „Determinarea gradului de abstracţionism la sugari” – Rezultatele cercetării laboratorului de abstracţionism al Universităţii din Hamburg. Inconvenientul procedeului propus în tratat: subiecţii cercetaţi nu supravieţuiesc. („Orienta”, Hamburg-Leipzig 1956.)

Alt exemplu:

WOLFGANG APUD: „Suprema infidelitate”. Roman – Un om foarte aşezat, Robert Y., lipseşte de la un timp destul de des de acasă. Se ştie că s-a îndrăgostit de o frumoasă actriţă. Colegii îi fac mustrări. Neputându-se înţelege pe sine când constată că-şi iubeşte deopotrivă nevasta şi amanta, slăbeşte, se îmbolnăveşte. Diagnostic: schizofrenie. Totul continuă să se desfăşoare fără drame. În familie flacăra iubirii arde albastru, alături de amantă – flacără vie, roşie. De la un timp soţia, preocupată de sculptură, îşi neglijează gospodăria. Robert află tot mai frecvent praf pe mobilă. Face alergii, care-l demoralizează şi-i agravează maladia dinainte. Într-o dimineaţă fuge de-acasă. Soţia e convinsă că a fugit la amantă, se duce la ea şi-i face o scenă îngrozitoare. Robert trimite însă o scrisoare dintr-un orăşel îndepărtat, unde s-a angajat şofer. Este hotărât să se întoarcă numai atunci când, după ce va fi străbătut drumurile ţării dintr-un capăt la altul, se va fi obişnuit cu praful. (Editura „Félix Mendelssohn – Bartholdy”, Hamburg 1954).

Şi iarăşi altul:

SANDU NEAJLOV: „Transatlanticul Tănăsescu” – „Poţi face gaură în cer, dar nu în transatlanticul Tănăsescu” (Gabriel Popovici-Bolintin)

Şi încă unul, că nu mă pot opri:

NICOLAE RAŢĂ: „Jupuirea de viu în relaţiile dintre Puterea otomană şi satul Tărtăşeşti (jud. Covurlui)” – Bazat pe documente aflate recent în Arhiva Albă din Constantinopol, Nicolae Raţă dovedeşte că în răstimpul a cincizeci de ani de legături trainice multilaterale dintre Poarta Otomană şi satul Tărtăşeşti, metoda jupuirii de viu a fost folosită cu succes, sistematic şi pe scară largă. Se cercetează avantajele, aspectele sociale, baza relaţiilor dintre puteri. Se specifică, printre altele, că în perioadele de slăbire a suveranităţii otomane, metoda era folosită cu aceeaşi îndemânare, singură sau ca adjuvant, de indivizi izolaţi. Se arată, în sfârşit, că mulţi oameni din Tărtăşeşti arătau, după jupuirea de viu, limpezi şi cristalini, lăsând impresia că sunt ca şi cum n-ar fi. (Editura „Socec”, Bucureşti 1938.)

Şi un ultim exemplu:

GEORGE BACOVIA: „Plumb” – Apărută în Biblioteca pentru metalurgişti, cartea lui Bacovia atrage atenţia asupra acestui element pe nedrept dispreţuit. Se trece în revistă larga utilitate a metalului, din care se pot face margini de linii ferate, clavire, chioşcuri pentru fanfare militare, aparate cinematografice, decoruri teatrale şi chiar sicrie. Informaţii interesante despre intoxicaţia cu plumb la muncitori (simptome şi procese). Scrisă concis, însoţind faptele cu formule ce nu depăşesc niciodată jumătate de pagină, cartea se citeşte cu uşurinţă de specialişti, ca şi de cei cărora le plac chimia, fizica şi spectroscopia metalurgică. (Editura „Lakustris”, St. Gall 1958.)

Anul 2009. Hotărându-mă să împart cu restul lumii impresiile mele despre această carte, îi dau un search pe google. Şi o găsesc, babelor, o găsesc, în splendida ei întregime, pe Liternet.ro.

Acum, Liternet are obiceiul să ofere vizitatorilor siteului posibilitatea de a vota o carte, de a îi acorda puncte, între 1 (foarte proastă) şi 5 (foarte bună). Media la această oră este de 2,5, şi 27,4% din cititori i-au dat doar un punct.
Revoltător? Puţin zis. Dezgustător mai curând. O a mia dovadă că suntem un popor imbecil şi de prost gust. Pentru că dacă cineva şi-ar fi dat vreodată osteneala să-l traducă pe Simionescu într-o limbă adevărată, acum am avea şi noi un Nobel pentru literatură, cu care ne-am putea mândri de parcă noi ca popor am avea vreun merit la câştigul lui.

Citiţi cartea, babelor, citiţi-o cât mai aveţi timp. Mai e şi gratis pe deasupra! Şi dacă vă place, căutaţi adresa lui Simionescu în cartea de telefon a Bucureştiului (mi se pare că stă pe Polonă) şi duceţi-i un buchet de flori.
Dacă nu vă place, eu nu mai înţeleg nimic.

P.S.: Antologic: HERMANN GOTT: „Exemplul soldatului care nu s-a căcat niciodată”

5 comentarii

  1. „mulţi oameni din Tărtăşeşti arătau, după jupuirea de viu, limpezi şi cristalini, lăsând impresia că sunt ca şi cum n-ar fi.” !I!

    sa ma apuc sa citesc din nou manualul de istorie de clasa a 4-a?

    descopar ca am o nelamurire/indoiala: trec peste spanzuratul de nojite, totul „limpede” aici. dar trasul pe roata? nu inteleg::: am crezut ca e un sistem cu scripeti si roata (intinsul oaselor), dar, (,,,), nu, colaps: se bat pene in membre. si la ce bun roata? stie careva?

  2. ne place. ne aduce aminte de ceva.

    am plecat cu florile spre romana.

  3. Ce misterioasa esti, Ano… Ce faci in Romana? Cu cine te vezi? Cand? De ce nu sunt invitata? Te intalnesti cu Veta, sa ma barfiti, nu? Stiam eu…

  4. esti o baba paranoica.

    daca tii mortis, ma gasesti in cimitirul din romana, pun si culeg flori pe si de pe morminte. e un hobby.

  5. Ha! Te-am prins! In Romana nu este nici un cimitir! Ma barfiti! Si mai ai tupeul sa zici ca sunt paranoica!


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s