Universitatea Nationala de Moarte

Babelor, noi ne-am adunat aici din cauza unui scop comun: suntem batrane si vrem sa fim si mai batrane. In afara de asta, totusi, e ceva mai mult care ne uneste: o rautate incredibila care, sper eu, creste de la o zi la alta tot mai mult si (iar sper) intr-o buna zi va da pe dinafara, cotropind viata reala.

Ma aflu acum, aici, scriind aceste randuri, pentru ca rautatea mea cumplita si-a gasit o noua tinta, cred eu, pe buna dreptate. Aceasta tinta se numeste Universitatea Nationala de Arte Bucuresti, mai exact websitul acestei – cica – facultati. Babelor, eu insumi credeam c-o sa ajung candva Goya – sau Ion Barbu, nu mai stiu – dar n-a fost sa fie. Chiar si-asa, referitor la lumea asta am pastrat mereu in minte, suflet si ficat, o imagine – o imagine, repet, si nu o scandura sau altceva – extrem de plastica si de grafica in acelasi timp, dand pe dinafara de o voluptate… cum sa explic… a, da, o voluptate a culorilor si formelor care converg spre infinit, reducand imposibilitatea si conceptualizand-o irefutabil, asa cum ar teoretiza, probabil, orice critic de arta adevarat. Ati inteles, in mintea mea decrepita, se nasc, cand ma gandesc la asa ceva, imagini inefabile, nespuse, nemaigandite candva, care explodeaza in nuante, si culori si structuri 2d care depasesc orice imaginatie. Iar lucrul asta il traieste, banuiesc, orice persoana pentru care universul respectiv inseamna ceva. Dar nu si cei care au conceput situl facultatii.

In mintea acestor imbecili, portalul virtual prin care se patrunde in lumea lor grafinefabila, sau pictotala, sau cum ar trebui de fapt sa fie, arata pur si simplu ca o pula. Ma rog, aici le fac un compliment, pentru ca o pula arata totusi cumva, are o forma, un sens, un scop. Situl lor, nu. De o banalitate si o saracie cumplita, el nu arata de fapt nici cum. E gol. Searbad. Nu tu o schita, un crochiu de Lautrec, sau de Caracci, sau de cine vreti voi, care sa se ghiceasca subtil din layerele artificiale ale sitului. Nu. Nimic. Nada. Urat si trist, ca si viziunea lor despre artele plastice. Prefer sa cred – si, din nou, sa sper – ca o asemenea raportare la imagine nu e simptomatica pentru romani. Mi-e teama ca ma insel.

Singura intrebare pe care mi-o pun vazand asa ceva, este de ce studentii cacatului respectiv de facultate nu fac ceva in sensul asta. De ce nu se revolta, de ce nu scriu pizda pe websit, de ce nu dau foc la facultate. Mai ales ca sunt o gramada de sectii responsabile de multe din elementele vizuale ale acestei societati. Explicand in debutul postului ca rautatea mea creste pe zi ce trece si mandrindu-ma cu asta, am decis sa-i ajut. Asa se face ca, pe calea asta, doresc sa-i fut in gura pe autorii websitului – desi n-am cu ce – si sa declar ca sunt niste nulitati. De asemenea si pe aceia dintre profesori care au aprobat vizualul sitului, spunand „e bine, merge-asa”.

Pentru cei care nu-mi intelegeti indignarea sau va intrebati cum de-mi suporta sor-mea lipsa de maniere, intrati, va rog, o secunda pe http://www.unarte.ro. Mai mult nici nu se poate, veti regreta instantaneu.

24 comentarii

  1. Mersi, soro. Tocmai m-am cacat in cutia lor de scrisori. A aparut un fel de portar si a dat semne cum ca ar vrea sa ma ia la intrebari. M-am cacat si pe el, pentru ca mancasem multa fasole (probabil ca stii, mirosul din sufragerie persista de cateva zile, desi am tinut ferestrele deschise azi-noapte).
    La o a doua privire am descoperit influenta lui Kandinsky asupra celui care a programat siteul, deci m-am dus la el acasa (la programator, nu la Kandinsky) si m-am cacat si in cutia lui de scrisori.

  2. a ha ha haaaa. e groaznic. am crezut ca prima pagina e o anexa sau presul de la iesirea din site. sau o debara jenanta. asa am ajuns la pagina cu „despre noi”. nici textul de prezentare nu m-a dezamagit. ce-as rade sa stiu ca omu care a facut toata chestia si-a trecut mareata realizare in c.v.

  3. Dragi babe,
    Retina mea nu va mai fi niciodata aceeasi.

  4. v-ati gindit k poate e un ‘statement’ cum k se caca – & ei – pe ideea de site? 😉

    greu cu postmodernizmu asta maica…

  5. Intelegeti-i si pe ei, ca nu au bani nici de hartie igienica. Situl asta cred ca e facut de un incepator cu veleitati de voluntar 😉

  6. e un AVIZIER ONLINE for chrissake!!
    dc ar tbui sa arate intr-un mare fel???

  7. @ als

    Intr-adevar, abia dupa ce-am scris postu’ m-am gandit ca e posibil ca asta sa fie manifestul lor vis-a-vis de arta moderna, sau postmoderna, sau cum o fi. Iar acolo, in nimicul respectiv sa fie totul, tot ce s-a facut vreodata pana azi. Dar am vaga senzatie ca nu-i asa.

    Cat despre avizier, te-as contrazice. Avand in vedere ca aici sunt toate info despre templul lor shaolin, devine ceva mai mult decat un avizier, in ciuda zecilor de restantieri.

  8. „babo”, fa-ma sa intzeleg: esti baba sau mos? pentru ca, daca esti baba, pe langa rautatea de care faci parada, mai exista si o unda (crasa) de analfabetism, avand in vedere ca TU spui: „eu insumi credeam …”. pai daca ai fi fost baba si nu mos, se potrivea „insami”! pe de alta parte, „doresc sa-i fut in gura pe autorii websitului – desi n-am cu ce -„, arati ca esti lipsit(a) de oarece, deci pari a nu fii mos. hotaraste-te, pentru ca mesajul tau, dincolo de abjectia in care musteste, nu prea transmite nimic. doar pute!

  9. Mos Vasile,

    Ce nu inteleg, asa, in general, este de ce oamenii se iau de chestii din astea mici cum ar fi „eu insumi/insami”. Pe cine intereseaza? Si de ce? De ce ne corectam unii pe altii (sau unele pe altele, sau unii pe altele, sau unele pe altii, ca sa nu intri iarasi la banuieli) in niste puncte nesemnificative? Ce te fute grija daca sora-mea e analfabeta, cand aceasta trasatura de caracter este detectabila si la tine?
    Pentru ca corect este „a nu fi mos”, nu „a nu fii”.
    Deci.

  10. @ Vasile

    Sugi pula, vasile. Mult, greu, cu lopata.

  11. exact asa este …site-ul asta in loc sa te lamureasca mai mult te baga in ceata.si eu ma asteptam la mai multe din partea lor…avand in vedere ca au cunostinte artistice….sper doar ca se va schimba in curand!oare ei chiar nu isi dau seama sau pur si simplu nu le pasa??

  12. @ blu

    Ba da, blu, ti-ai oferit raspunsul singur/a. Exact despre asta este vorba, si anume NEPASARE. Un cuvant mare si apasator, scris cu majuscule, cu caps lock, cu ce vrei tu, care troneaza si va trona in veci peste aproape toata Romania.

  13. Dragi babe, furia dvs.este legitima (dar cel putin disproportionata in raport cu a sa cauza, daca numai site-ul universitatii a avut ghinionul de a-si atrage aceste prea putin cordiale sentimente din prea nobilele insa destul de putin delicatele dvs. parti. Nu precizez partile, ca le-ati precizat dvs. destul de clar). SimPtomatice pentru intreaga societate romaneasca sau nu, preocuparile studentilor de acolo (colegii mei, da, de unde si demersul meu cavaleresc de a sari in apararea unora care nu o cer) se indreapta in general un pic mai mult spre propria dezvoltare decat spre cea a site-ului universitatii. Foarte corect ca arata ca naiba si ca e aproape complet inutil (doar ce-am incercat sa gasesc o informatie acolo, esecul soldandu-se cu un drum pana la facultate care putea fi evitat daca aveam si noi o notiune mai sanatoasa despre ce inseamna website-ul unei universitati). Insa de la aceasta realitate pana la exprimarile dvs. furibunde… 🙂 Daca inteleg bine, v-au dezamagit forma grafica a site-ului si, mai ales, ceea ce denota ea: ca studentii de acolo au dureri la un metru in privinta felului in care sunt reprezentati online. Fiecare „vorbeste” altfel si pentru el insusi acolo. Asa ca, cel mult, va puteti indigna ca cei care aspira la statutul de artisti nu formeaza o comunitate si au aroganta de a prefera sa isi cheltuiasca eforturile si timpul lucrand la ceva care chiar sa ii reprezinte: propriul portofoliu. Dar asta e la fel de nou pentru noi ca si calitatea site-ului. Faptul ca o asemenea situatie va provoaca astfel de reactii ma face sa ii compatimesc pe cei nevoiti sa va suporte cand aveti de-a face cu unele mai grave. Inclusiv pe fiecare din dvs., in relatia cu cealalta. 🙂 Sau ii injurati cu atat zel numai pe cei din exterior? Va salut cordial pe amandoua si va invit cu simpatie la admiterea 2009, pentru a avea sansa sa imbunatatiti din interior calitatea serviciilor informatice ale universitatii de arte (blogul dvs. arata intr-adevar, si la modul foarte serios, interesant).

  14. Dragă Petronia,

    Mare noroc că nu toţi cei pe care îi criticăm (sau de care ne luăm cu o firească şi cinstită răutate) nu se exprimă la fel de frumos ca tine. Altfel, am fi nevoite să ne cerem scuze la fiecare pas. Ceea ce nu am face, normal. Oricum, răspunsul tău a avut darul de a schimba radical părerea mea, şi poate şi a Vetei, dacă nu despre universitate în sine, măcar despre absolvenţii ei. Să vedem, poate chiar trecem pe acolo la admitere. Dacă da, eu una o să îţi aduc o floare. Dacă nu, nu, logic.

  15. Draga Petronia,

    Intr-adevar, Rhetta are dreptate. Slava Domnului ca nu ni se adreseaza toti la fel de frumos ca tine. Pe de alta parte, as zice ca e pacat. Ar fi, daca nu o lume mai buna, cel putin o Romanie mai plina de oameni civilizati.

    Inteleg totusi ca esti studenta la litere. Altfel de ce-ai mi-ai fi corectat unica greseala gramaticala. Multumesc, oricum.

    Trei la mana, desi inteleg ce spui si-mi place felul in care-o spui, nu cred ca ai dreptate. Asta asa, sa zic la modul absolut, ca din punctul tau de vedere normal ca ai dreptate. O sa incerc sa explic cu un exemplu simplu.

    Sa zicem ca tu traiesti in aceeasi casa cu inca doi, trei studenti. Aveti aceeasi preocupare, artele frumoase. Dar intr-o zi, unul dintre voi vine si le zice celorlalti: Cred ca avem o problema. Cineva a manjit usa cu rahat. Arata cam nasol.

    Da, spune celalalt, am vazut, da’ si geamul e la fel. Cineva l-a acoperit cu caramizi. Nu vezi ca nu mai intra soarele?

    Aoleu, ce facem? se intreaba cei doi. Nimic, zice inca unul. Eu lucrez la portofoliul personal, n-am timp de asa ceva.

    Bine, insista primul, dar e usa noastra, pe-acolo intra lumea.

    BA TU N-AUZI CA LUCREZ LA PORTOFOLIUL PERSONAL?! urla celalalt isterizat, incheind subiectul pentru totdeauna.

    Asa si voi cu site-ul facultatii. Lucrati fratilor si surorilor la dezvoltarea voastra tantrica personala, daca despre asta-i vorba. Macar cineva a avut bunul simt sa-mi explice cum sta treaba si pentru asta-ti multumesc.

    Dar daca doar asta e scuza voastra, dati-mi si mie voie sa va injur in continuare.

  16. Draga Rhetta, iti multumesc pentru floarea prezumtiva. 🙂 Apreciez mult. Totusi, pe la admitere nu merita sa te prezinti decat in calitate de concurent. Altfel iti faci o impresie si mai proasta. Pe noi, ‘ai batrani, ne apuca disperarea cu aproape fiecare ocazie cu care vedem cohortele de aspiranti. Mai bine te invit la expozitiile de sfarsit de an. Macar acolo se presupune o selectie.
    Draga Veta, iti multumesc pentru schimbarea de ton a raspunsului. Desi nu indraznesc sa o pun doar pe seama exprimarii mele, apreciez gentiletea. 🙂 La fel cum, admirativ, am sesizat sesizarea ta (repetitie intentionata:P ) in privinta unui obicei care odata si-odata o sa imi aduca cel putin niste cucuie (nu toata lumea reactioneaza la corecturi de exprimare la fel de bine ca tine). Nu sunt studenta la litere, sunt intre doua etape de studii la arte, dar sunt maniaca (asa cum am spus, impotriva instinctului de conservare) a corectarii erorilor, indiferent de marimea lor. Poate o fi deformare profesionala. 🙂 In privinta comparatiei tale (care mi-a placut), e randul meu sa iti cer toleranta de a admite o opinie diferita. In cadrul aceluiasi scenariu stabilit de tine, cred ca chestiunea cu site-ul nostru e mai mult ca si cum cineva ar fi scris pe usa noastra (doar de dragul argumentului imi imaginez ca as sta cu altii de la arte in aceeasi casa, e un cosmar!) „In casa asta stau niste cretini”. Caz in care reactia mea ar fi un ras cu lacrimi: „Ba, uite ce cred unii despre noi. Stati ma, ce va infuriati asa ca nemernicii, fiecare are dreptul sa aiba o parere, daca omul chiar crede ca suntem cretini e treaba lui… Pacat ca s-a luat numai dupa usa ca sa traga concluzia asta… E drept ca avem si noi o usa de toata jena, judecand numai dupa asta are dreptate omul… Daca o sa vrea sa stie mai mult n-are decat sa bata la usa si sa stea de vorba cu noi. Si ca tot am vorbit de musafiri, imi aduc aminte: care dracu’ e de serviciu la curatenie saptamana asta, ca arata ca o cocina aici!” :)) Va salut pe amandoua cu simpatie.

  17. Draga Petronia,

    daca limpezimea ta in gandire si pasiunea ta pentru corectitudinea limbii romane se reflecta intr-un talent pe masura la capitolul arte frumoase, imi permit (ca sunt mai batrana) sa-ti dau urmatoarele doua sfaturi:

    1 – Pune mana si munceste, ca sa ajungi departe (ceea ce banuiesc ca oricum faci)

    2 – Pune din nou mana, atunci cand nu muncesti la ale tale, si fa un site alternativ al facultatii pe care o reprezinti. Sunt convinsa ca ar iesi mult mai bine.

    In afara de asta, inca o data multumiri pentru faptul ca ITI PASA.

  18. Draga Veta,
    1. Asta incerc sa fac. Sper sa-mi iasa.
    2. E o idee care merita pusa in practica de cineva care sa se priceapa la web-design. Nu e cazul la mine, din pacate. Dar mai am colegi asemanatori mie si exista o serie de alte… scapari de care ne-am propus sa ne ocupam in viitor. Deocamdata insa, suntem prinsi, fie ca ne place sau nu, in egoismul propriei formari. 😛 (Cuvinte mari, da’ adevarate). E un moment in care, cu riscul sa ma invinuiesti pe buna dreptate de contrariul atitudinii pentru care mi-ai multumit in finalul post-ului anterior, imi permit sa ma doara unde am zis cu o ocazie anterioara de ce pot face eu pentru facultatea mea. Un pic mai important e acum ce pot face ca sa ma recuperez dupa ce a facut ea pentru mine. 🙂
    PS: Pasiunea mea pentru limba romana corecta si ceea ce sper sa reusesc sa mai salvez la capitolul „limpezime in gandire” incerc sa le fac sa se manifeste in domeniul artelor frumoase, asa cum ai spus, insa intr-o alta latura a lor decat cea pe care am impresia ca o suspectezi tu, si anume cea teoretica. 🙂 Universitatea de arte cuprinde si facultatea de istoria si teoria artei.

  19. Draga Petronia,

    nu, nu ma gandeam la partea teoretica. Mi-am inchipuit, pur si simplu, ca pictezi sau desenezi frumos.

    Ma felicit, pana la urma, ca am scris postul initial. Cum altfel sa fi ajuns sa port un dialog care imi face placere, cu o persoana care pare sa aiba voce personala puternica si misto?

  20. … si unde mai pui ca are si un nume/pseudonim/nick sexy. Petronia! Sa-i tot scrii ode in metru antic, nu?
    Uite, daca din intamplare nasc pe cineva vreodata, o sa o sau il numesc Petronia.
    Petronia Marx.
    Ha! Suna perfect!

  21. 🙂 Ai dreptate ca suna excelent „Petronia Marx” si ti se datoreaza mult mai mult decat mie. Contributia mea la numele viitoarei creaturi se datoreaza, totusi, lui Sienkiewicz – Petronius a ramas, de la 18 ani de cand am citit „Quo Vadis” si pana azi (la niste ani bunisori distanta) personajul meu preferat. Si din fictiune si din istorie. L-am adaptat la mine, ca sunt de genul feminin, si, ai intuit bine, e mai mult un pseudonim decat un nick, pentru ca il folosesc la absolut tot ce inseamna activitate internautica sau in general la orice ipostaza cere un alter ego.
    Si mie imi pare bine de dialogul asta cel putin neasteptat (dar la fel de placut si pentru mine). 🙂 Nu pot decat sa sper ca fiinta pe care o vei naste va fi de gen feminin. Altfel, va trebui sa operezi adaptarea inversa celei pe care am facut-o eu. Si totusi e neplacut, risti sa-ti asezi copilul (care nu ar putea fi decat inteligent si cu un simt al valorii reale), prin rezonanta onomastica, in compania odraslelor unui rege al salubritatii. Nu merita, asa ca sper sa fie fata. 🙂

  22. Hmmm… Se pare ca am reusit totusi sa ma exprim ambiguu, daca ai inteles ca eu presupuneam ca ma banuiesti de teoria artei si am vrut sa te indrept spre concluzia ca sunt artist practicant. Da, acum, daca-mi recitesc post-ul, e drept ca poate fi interpretat si asa – din motiv de pasiune a mea pentru fraza complicata si cu intercalari. E taman invers. Fost-am si-oi mai fi, pe undeva prin adancurile sufletului, un om care deseneaza sau picteaza frumos, dar realitatea e ca la UNA am fost studenta la Istoria si Teoria Artei. Si-o sa mai fiu, sper, da’ pe alt palier de studentie. 🙂 Iti doresc o zi buna si mi se pare ca deja pot sa spun „la recitire!” 🙂

  23. s-a schimbat site-ul!!:)) se pare ca toate criticile si-au facut efectul!! o sa iau asta drept o mica ratacire din marea lor nepasare! 🙂 http://www.unarte.org/unarte/index.html

  24. HAHAHAHAHAHAHAHA!!!! (rasete cu urlete)

    AAAHAHAHAHAHAHAHAHA (rasete cu voma)

    Mai mult nu pot, ca nu-mi permite blogul, nu am font de 60, sau de 90, sau de cat ar trebui ca sa scriu cat de tare rad.

    Multumi, blu. Multumim mult. Fara tine probabil ca n-am fi aflat asta niciodata.

    Iata, deci, cum surorile marx isi trec in cont prima victorie impotriva prostiei. Daca cu boncea n-am reusit, macar atat. Bine, poate inca nu e ce trebuie situl, dar pare ca s-a urnit ceva, desi greu, greu de tot.

    Voi analiza situatia si voi scrie un post separat despre acest miracol. Multumim inca o data, blu.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s