Urma suge turma

Babelor,

Recunosc că mă repet. Şi ca să vedeţi că uneori o fac în mod conştient, repet acum că muzica românească este într-o măsură ucigător de mare de căcat.
Da, ştiu că şi alte muzici sunt de căcat, dar suntem din România, şi chiar dacă asta mie una nu îmi ocupă prea mult timp, uneori trebuie să vorbesc despre România.
Aşa. Am mai zis că muzica de la noi e de căcat, cu nu mai ştiu ce ocazie.
Astăzi voi devasta acea banală redută a pseudointelectualilor de Vama Veche numită Urma. Ştiu că unora le place, şi nu vreau să-i jignesc. Adică nu-i jignesc eu, îi jignesc propriile gusturi. E ca şi cum le-ar place să mănânce nisip.
A, pardon, nu auzisem întrebarea. De ce sunt de căcat?
Păi, să-i ascultăm. Aleg piesa asta pentru că este cea mai văzută piesă a lor de pe youtube, şi deci reprezentativă:

Ok. Aţi văzut-o? Aţi remarcat ceva? Da? Ce? Accentul solistului vocal? Nu-i bai, se întâmplă şi la case mai mari. Altceva? Aha, da, da, aud… Exact! La minutul 3:26 am adormit şi eu! Extraordinar! Ce întâmplare!
Şi de ce am adormit cu toţii? Pentru că piesa este o labă tristă. Un cântec în care nu se întâmplă nimic, în afară de un solo de flaut pe care l-am uitat în timp ce l-am ascultat. Şi pentru că Urma nu ştie că dacă ai o chitară electrică, poţi ataşa un efect la ea, Distortion, de exemplu (sunt unele bune făcute de firma Boss, nici nu sunt foarte scumpe), şi totul devine mai tare, mai alive. Mai sunt şi alte posibilităţi de a aduce un cântec la viaţă: bridge, refren, chestii de-astea foarte basic; per total, se poate lucra sau la instrumentaţie, sau la compoziţie. De preferinţă la amândouă în cazul Urma.
Un exemplu bun ar fi Pearl Jam, chiar dacă nu mai îmi plac de mult. Dar erau mişto la vremea lor, prin ’94, să zicem. Şi oricum Urma îi copiază cu neruşinare şi îndârjire, dar totuşi foarte prost, aşa că merge comparaţia:

Cam atât am avut de spus pe tema asta. Când o să uit că am scris postul ăsta, o să îl mai scriu încă odată. Şi tot aşa.

Rhetta

10 comentarii

  1. Ăla de-şi fumează plămânii în prim plan e Piersic jr.? Că atât mi se pare că am înţeles din molfăiala aia…

  2. rhetta, de acord, urma-s penibili
    dupa mine cele mai misto formatii romanesti sint din basarabia, zdob si zdob (comerciali, ok , dar totusi) si mai ales gîndul mîtei,; altfel mai sint mici trupe ici si colo, ca asta de ex:
    http://www.myspace.com/guillotineskavorka
    si asta
    http://www.myspace.com/mauserband
    dar nu prea stiu ce se mai intimpla prin tara

  3. Rhetto, trebuie sa recunosti ca atunci cind te’au strins chilotii tetra toata viata si cind ti se pare ca in 94 erai cu 30 de ani mai tinara e mai mult decit firesc sa crezi ca Urma sint varza si Pearl Jam niste adevaraciuni. E un alt fel de a spune ca sintem in opozitie de optiuni.

    PJ m’au adormit de cind ma stiu (si cum nu prea am chef sa ma las adormit cind n’am eu pofta, nici nu prea i’am ascultat). Urma, pe de alta parte, este una din favoritele mele de pe acilea, de la noi. Iar optiunea ta, aia cu Buy me with a coffee, chiar m’a atins. Nu de alta, da’ e favorita de la favoriti. Da’ poate tie nu’ti place Dejeuner du matin a lui Prevert la fel de mult cum imi place mie. Si poate nu vezi in „Buy me” un soi de rasturnare de situatie.

    Da’ nu’i nimic, pina la urma toti ajungem ca tine, imbatriniti si senilizati. 🙂

    No hard feelings, just different.

  4. Mbadragan,

    Cum n-am incotro, accept diferenta de opinii. Si, dar, insa, trebuie sa remarc totusi ca Urma sunt 1) o copie ieftina dupa Pearl Jam, 2) instrumentisti mai slabi decat PJ si 3) textieri amatori, in cel mai bun caz. Nu vad legatura cu Prevert.
    Da’ in fine, asta e. Adaug din pura rautate ca PJ il copiaza la randul lor pe Neil Young, pe care Urma din pacate nu par sa-l fi ascultat. Asta e, repet. Suntem o tara plina de formatii fara nici un pic de cultura muzicala (vezi si Vank, mult mai misto decat Urma, dar care au cantat Blur fara sa fi ascultat Kinks. Si se vede).

  5. Babelor, e simplu

    In primul rind, aproape nici un copiil de pina la 10 ani din Romania nu are parte de educatie muzicala pe vreun instrument (pian, vioara sau ce vreti voi, macar canto).

    In Romania nu exista in continuare magazine de muzica, magazine facute de oameni pasionati de muzica de dragul muzicii. In Bucuresti, de exemplu, muzica se cumpara de la Carturesti si magazinul Muzica. Go figure.

    Asadar copii nu invata din timp muzica si nici nu au ocazia (ceva mai tirziu) sa asculte muzica buna intr-un mediu social construit in jurul chestiei asteia.

    Ce se intimpla, drept urmare? Invata acorduri la chitara la 14 ani si asculta lucruri care se invirt in zona Nirvana/Metallica. Cel putin, cu aparitia netului, a doua problema se va estompa (desi nu cred ca va disparea)

    Concluzia e simpla. Nu numai ca nu avem muzica misto in zona asta alternative-indie, dar nici nu am putea sa avem si nici nu vom avea destul timp de acum inainte. Si intre noi fie vorba, sa dai in muzica romaneasca e ca si cum i-ai lua acadeaua unui copil schiop si ai fugi de el. 🙂

  6. Eugen, parerea mea (si a altora mai avizati decit mine, dar ii las momentan deoparte) este ca problema este mult mai adinca. Nu doar in Romania cultura muzicala este slaba. Si nu are legatura doar cu absenta magazinelor de specialitate si cu absenta presiunii din partea familiei/societatii de a studia ceva serios (vioara, pian, canto).

    Cultura muzicala este slaba peste tot. Si asta se datoreaza, cred eu, in special inflatiei de muzica „melodioasa”. Unul din criteriile majore de acceptare a unei piese muzicale in zilele noastre (acceptare universala sau macar in rindurile fanilor unui stil) este ca acea piesa sa fie usor de retinut si de fluierat in momentul in care s’a terminat. Daca mai are si citeva versuri catchy, cu atit mai bine. O astfel de muzica nu poate fi decit tributara, neoriginala, cazuta in citeva locuri comune. Ea apasa pe citeva butoane grosiere, verificate si rasverificate.

    Sa fim seriosi, singurul motiv pentru care ne place/displace o piesa contemporana este faptul ca rezonam cu ea. Mai exact pentru faptul ca reuseste sa ne impuna niste trairi. Nu mai apreciem pentru ca e bine compus. Nici nu mai stim ce inseamna bine compus.

    Pune la radio „Arta fugii” a lui Bach si fa apoi un sondaj printre ascultatori. Vezi citi dintre ei nu au adormit, citi au ascultat’o pina la capat si, daca mai ramine careva, citi au inteles in ce consta frumusetea ei. De un lucru sint sigur, nimeni nu va fredona din ea la sfirsitul auditiei.

    P.S. Din fericire mai traiesc printre noi un Prince, un Mark Knopfler, oameni pentru care compozitia inca mai inseamna ceva, oameni pentru care versurile sint doar niste auxiliare, oameni care au incearcat ceva nou.

  7. Bun, ca sa nu ma re-re-repet, pun aici un link catre ce am zis mai devreme, adica acum vreo sase luni:

    https://surorilemarx.wordpress.com/2008/12/03/muzici/

  8. @ MB dragon

    Batrane, o anumita parte a comentariului tau m-a facut sa cred ca visez urat. Citez: „Cultura muzicala este slaba peste tot in special datorita inflatiei de muzica melodioasa”. Cred ca o asemenea enormitate n-am mai auzit de mult timp. O pun pe seama faptului ca erai la baute cu sor-mea, desi asta ar fi trebuit sa te inspire.

    Lasa-ma sa inteleg. Tu faci cumva elogiul muzicii intelectuale? Daca nu, care e ideea? Pentru ca daca ar fi sa judec dupa ce zici tu, „Show must go on”, a lui Queen, sau aproape oricare alta piesa de Queen, trebuie aruncata la gunoi, pentru ca e – in mod evident – cantabila. Asta ca sa nu mai zic de nentu Knopfler, care are si el destule piese cantabile. Si nu mai zic de mii de alti artisti tari, care si ei au multe piese cantabile. Cui sunt ei tributari? Cui ii este tributara piesa „The Wall” de exemplu, deosebit de cantabila si ea? Pai iti spun eu – nimanui, in cel mai bun caz e tributara lui Waters sau lui Gilmour si cam atat. Asta ca sa nu mai aduc in discutie piesele „cantabile” de muzica culta. Cu ele ce facem, nenea MB? Ne stergem la cur cu Simfonia in G minor no 40 a lui Mozart pentru ca e „cantabila”, desi cantabilitatea ei se rezuma la pararam-pararam-pararara in ton cu viorile? Dar ea e cantabila, nu?, eu cel putin o fredonez din adolescenta. De ce sa nu ascultam numai muzica concreta atunci, MB? Cu siguranta aia nu e cantabila.

    Intuiesc totusi ca te-ai referit la muzica usoara lucrata in special in scop comercial. Si-aici, insa, te inseli destul de rau. Iti dau un exemplu celebru, despre care nu ma astept sa stii ceva, dar sper sa gresesc: albumul „Born To Do It”‘, debutul lui Craig David si piesa cu care a ingenuncheat juma de lume – „7 Days”. Ia si-asculta, MB. Piesa excelenta, versuri misto, videoclip genial. Pentru cine are „organ”, bineinteles. Pentru cine n-are, nimic in neregula cu asta, da’ ia nu mai aruncati p-aici judecati de valoare despre kakantabilitate.

    Si daca nu-ti convine Craig David, asculta omule John Legend.

    Si daca astia mai tinerei si mai negri te enerveaza, du-te domne la Bob Dylan, sa vezi acolo cantabilitate.

    Si daca nici asta nu-ti place, ia-te de mana cu Schoenberg si incuiati-va in dulap, sa visati numai voi doi, frumos si atonal.

    Pai zau asa, maestre. E ca si cum mi-ai spune sa nu citesc Micu’ Print ca e prea citibil fata de o opera, nu-i asa, cum e Razboi si pace. Hai nu ma-nnebuni.

  9. Ups, am infierbintat’o pe Veta! Usurel cu pianul pe scari mamaie! La virsta dumitale!?! Pai se poate?

    Hai sa o iau cu sfirsitul, imi plac (din diverse ratiuni sau sentimete) toti aia pe care i’ai enumerat. Si Craig, si Legend, si, mai ales, Queen, Mozart, Floyd. Ca sa nu mai vorbim de Dylan. Sint convins ca eram beat (Rhetta e de vina, parol) daca ti’am lasat alta impresie prin ce am scris (sa mor daca nu pot sa’ti fluier cap coada si Jesus Christ Superstar si a 9a a lui Beethoven).

    Acu’ sa ma intorc la argumentul meu si sa incerc sa’l destelenesc. Vorbeam despre criteriul de validare. Adica urletele multimii la muzica „melodioasa” si fluierabila. E o chestiune de accent. Una e sa folosesti muzicalitatea ca purtatoare si sa o modulezi cu ceva meserias (vezi Craig David sau Gershwin, Queen si ce ai mai enumerat tu acolo) si cu totul altceva sa faci muzica doar de dragul fluieraturii facile.

    Acu’, aceasta mica diferenta de accent face, dupa mine, o mare diferenta de valoare. E ca diferenta dintre Coelho si Eco (s’ar putea sa ma hazardez cu comparatia, sa nu’ti placa Eco. Asta e!) Unul apasa cu bocancul pe butoane grosiere, verificate si rasverificate, nu are cum sa fie original nici in forma nici in continut, alalalt se apleaca delicat fie asupra naturii umane, fie asupra naturii artei pe care o profeseaza si gidila subtil puncte g-mic despre care habar n’aveai ca exista.

    Acu’, ca sa ma intorc si la esenta argumentului meu, prin inflatia de compozitii absurde s’a pierdut ceva esential. Cultura muzicala. Sa fim seriosi, sint, cel putin in spatiul muzicii televizabile si radiodifuzabile, extrem de putini oameni care dau dovada ca au ascultat si au studiat si altceva decit celelalte 3-4 formatii care cinta oricum pe acelasi gen. Si asta se intimpla de 50 de ani, nu de 20.

    Si nu, nu am citit Razboi si Pace. Nu pentru ca mi’e lene sau nu citesc ci pentru ca sint alergic la atmosfera romanului rus. Ma sufoca. Cit despre Micu’ Print, este printre favorite (bine ca mi’ai adus aminte, sa rascolesc prin cutii si sa’l recitesc. Mi s’a facut dor). ‘dessine-moi un mouton!’ este replica mea atunci cind ma simt copil de vreo 15 ani incoace.

    Ca de obicei, cred ca schimbul nostru, oarecum acid, de replici se datoreaza unei neintelegeri. Imi cer scuze.

  10. Ca tot vorbeam de muzici (ce mai conteaza cum?), ati ascultat voi babelor Diablo Swing Orchestra? Daca nu, recomand albumul Ballrog Boogie. E drept ca eu sint cam sucker cind vine vorba de voci feminine misto combinate cu rock si instrumente clasice, s’ar putea voua sa nu va placa. Da’ merita incercat.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s