Românii. Un Studiu aprofundat. Partea II: Bărbatul Român.

Bărbatul român începe să trăiască la vârsta de 12 ani, când, descoperindu-şi pula, o ia la labă. Asta va face până la sfârşitul vieţii, căpătând pe parcurs o dexteritate uluitoare, care îi va fi de folos la multe lucruri, printre care se numără culesul căpşunilor şi scrierea de poezii. De altfel, poeziile sunt un fel de laitmotiv pentru bărbatul român: firea sa romantică, care este o treime Mihai Eminescu, o treime Viorel Ganea şi o treime Adrian Cornel Păunescu Vadim Tudor, îl va îndemna să scrie multe poezii, toate la fel de proaste, pe care le va trimite apoi femeii românce, în văditul scop de a o face să se culce cu el. Eşecul va fi adeseori doar parţial.
Terminând cu chiu cu vai liceul, bărbatul român se înscrie la o facultate din care iese la fel de prost precum a intrat. El însă nu ştie asta: convins de superioritatea sa dacă nu numerică atunci măcar intelectuală, el nu va precupeţi nici un efort în a debita imbecilităţi în public. Aici ar trebui remarcat într-o paranteză că bărbatul român cântăreşte fie 60, fie 100 de kilograme, dar niciodată între 61 şi 99; aşadar, el este fie slab, fie gras. Asta până la vârsta de 48 de ani, când el devine şi mai gras, cultivând un aspect neîngrijit şi o burtă rotundă în care deja creşte un cancer, un ulcer sau altă boală devastatoare.
Dar până acolo mai este: bărbatul român a terminat facultatea, oricare facultate, şi se angajează la o firmă care se ocupă cu comerţul, mai exact o firmă de export-import. Aici, bărbatul român se simte în largul său şi, în rarele perioade în care se preface că munceşte, aplică diversele idei pe care le-a învăţat în facultate. Asta aduce firma în pragul falimentului, dar cum patronul este rudă cu cineva cu influenţă, firma nu dă faliment şi bărbatul român nu îşi pierde serviciul. Chiar dimpotrivă: el începe să creadă că el a salvat firma, că este cea mai inteligentă persoană de pe glob şi că, în general, ar trebui să meargă la o bere. La acea bere el întâlneşte femeia româncă, se îndrăgosteşte de ea, îi spune o poezie şi o cere în căsătorie. Nouă luni mai târziu, bărbatul român devine tată. Conştient de greşeală, încearcă să-şi aline disperarea în braţele unei gagicuţe cu care va întreţine o relaţie lungă şi tristă pentru următorii 11 ani. Ani în care în viaţa sa nu se va întâmpla absolut nimic important, în afară de faptul că echipa cu care ţine bărbatul, adică Steaua sau Dinamo, va reuşi să câştige cu chiu cu vai un campionat. Şi atât.
Iată-l acum, deci, pe bărbatul român ieşind la pensie. Nu apucă să se bucure prea mult de ea; bolile pomenite mai sus îi cotropesc corpul gras şi respingător, dovedind astfel că teoria bărbatului român conform căreia el este nemuritor şi nici ţigările, nici alcoolul n-au ce-i face, este profund greşită. Bărbatul român se stinge din viaţă după chinuri grele, dar şi după ce aruncă o grămadă de bani pe vrăjitoare, leacuri băbeşti şi alte tâmpenii.
Moartea bărbatului român este, ca şi viaţa sa, neimportantă, nesemnificativă şi neglijabilă pentru oricine altcineva în afară de el însuşi.
Ba uneori până şi pentru el.

6 comentarii

  1. Ăsta e mai mult portretul bărbatului intelectual român.
    Nu comentez, că s-ar putea să se potrivească destule 😉

  2. Mai, eu am observat un alt exemplu de barbat roman: ala care se apuca de o facultate, dar nu o duce la bun sfarsit. ramane cu una doua boabe din cauza carora nu isi poate obtine licenta, si renunta pe vecie, bagand in fatza proverbul romanesc complet imbecil care spune ‘cel mai destept cedeaza’. Si culmea e, ca barbatul astaaaa… roman, care are 2-3-4 ani de facultate dar nici o licenta, nu e chiar prostovan si imbecil. E doar abulic.
    Si sa stiti ca nu ma refer numai la un individ. Ma refer la o specie intreaga.

  3. Concluzia clară, dacă ținem cont de numărul comentariilor, e că toată lumea se pricepe la femeia română.
    Despre bărbatul român nu s-a pronunțat prea multă lume, deci aș zice că: fie e foarte ușor de citit și nu mai are nici un secret, fie e atât de misterios încât nu se încumetă nimeni să-și dea cu părerea de teamă să nu facă vreo gafă.

    @afreuda: frate-miu a început o facultate și nu a terminat-o, dar după vreo 10 ani s-a reapucat de alta. Pot confirma că e genul abulic.
    Eu am terminat facultatea pe care am început-o. Da’ tot abulic sunt uneori. Și prostovan și imbecil în unele situații…:)

  4. Da domle, buna observatie, la barbatul roman de ce nu se baga nimeni a?? Aud??

    nimic…

    pai asa va trebuie, barbatul roman trebuie respectat, nu? cum, se poate sa incurajam asemenea injurii aduse in contextul unei societati (inca) patriarhale?

    Hai nea Ionel, mai punem d-un bergenbier?

    @Catalin: asa frate, da-i cu autocritica, daca nu se baga nimeni.
    Eu nu stiu domle ce-i cu oamenii astia si cu facultatile, ce naiba au de nu le termina, ca sunt destepti si prosti in acelasi timp, si o tot baga p-aia: da la ce-mi trebuie mie o bucata de carton?? Pai iti trebuie dorele, ca sa stie si altii ca esti destept (sau ca macar poti sa faci pe desteptul, daca situatia o cere), nu numa tu si mama ta.

  5. Si de ce’ai mai inceput’o Gogule daca nu te interesa bucata aia de carton? De gura lu’ tac’tu? 2 ani in camin departe de el si deja ai capatat curaj. Ce bah, ma obligi tu pa mine ce sa fac?

  6. pai nu?


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s