Şedinţa de bloc

Harharharhar! Tocmai m-am întors de la şedinţa de bloc! Ce, nu mă credeţi pentru că este ora 8:49? Păi tocmai de-asta sunt aşa veselă, babelor! Sunt atât de veselă încât aş putea să vă îmbrăţişez pe toate, chiar dacă sunt cam murdară de sânge. Să vă povestesc, aşadar:

Ca în fiecare an, locatarii blocului nostru au căzut de comun acord să facă şedinţa într-un loc secret, la o oră secretă. Adică locul şi ora erau secrete doar pentru mine, că ei toţi ştiau că şedinţa va avea loc azi dimineaţă la ora 7:42 în beciul domnului Teodorescu. Cum nu sunt proastă şi nici din cale afară de legată de legi, am instalat microfoane în vreo trei apartamente, reuşind astfel să aflu nu numai când şi unde va avea loc şedinţa, dar şi că Viorica, fata Vlădeştilor, este gravidă, şi că colonelul Hagianu are o amantă spioană care îl tot roagă să-i aducă planurile bazelor NATO din România. De fapt nu mai are această amantă, pentru că într-o seară am interceptat-o când tocmai ieşea din lift, i-am tras un glonte în cap şi am aruncat-o în ghenă.
Dar nu despre asta este vorba, ştiu, ştiu… M-am dus la şedinţa de bloc. Eram mascată în Zorro, altfel probabil că nu m-ar fi lăsat să intru, dar până la urmă m-am descurcat, am oferit nişte explicaţii extravagante şi încurcate şi i-am aiurit. Odată ajunsă în beciul domnului Teodorescu, m-am aşezat într-un colţ şi i-am ascultat. Iată de altfel protocolul şedinţei, pe care am fost nevoită să-l iau cu mine, că nu prea mai am ce să citesc pe veceu. Zice aşa:

TEODORESCU (şeful asociaţiei de locatari): Dragi colocatari, se pare că anul ăsta am reuşit să scăpăm de surorile Marx…

VOCI UŞURATE: Doamne, ce bine, în sfârşit…

TEODORESCU: Aşa că putem vorbi în voie, fără să ne fie frică de gurile lor acide. Încep cu ordinea de zi: în primul rând, trebuie vopsită uşa de la intrare…

DL. CIUCĂ: În maro, neapărat în maro…

DNA. FRĂSINEANU: Ba nu, nu iarăşi în maro! E strigător la cer! Uşa trebuie să fie primitoare, să fie vopsită într-o culoare veselă, eventual mai multe. Propun galben, verde şi portocaliu…

DL. CIUCĂ: Ba maro, neapărat maro, să nu se vadă rugina…

DNA. FRĂSINEANU: Maro e atât de trist…

DNA. IACOB: Nu credeţi că ar merge un gri deschis? Este şi vesel, şi…

TEODORESCU: Da, gri deschis sună bine. Cine este pentru? Aha, 18 persoane. Contra? 16. Deci gri deschis, ok, am notat. Punctul următor: maşinile parcate pe trotuar, mitocăneşte…

DL. FOIŞOR: Adică maşina bătrânei Marx, Jeepul ăla, că numai ea parchează aşa…

TEODORESCU: Da, dar aş prefera să nu acuzăm…

DNA. ZORACEA: Ce să nu acuzăm? Rhetta Marx, ştim cu toţii că despre ea este vorba! Domnilor, ar trebui să luăm atitudine civică, să dăm dovadă de spirit obştesc… nimeni nu-i spune niciodată nimic, vă este frică de ea…

DL. ARBORE: Păi eu i-am zis odată, şi mi-a rupt două coaste, am auzit că a făcut karate în tinereţe…

DNA. ZORACEA: Dacă am fi uniţi, nu ne-ar putea face nimic! Să mergem cu toţii la ea, să-I zicem! Nu se poate să ne fie frică de o babă…

DL. ARBORE: Două…

DNA. ZORACEA: Bine, două babe, dar noi suntem aproape patruzeci! Şi noi avem dreptatea de partea noastră!

TEODORESCU: Bine, doamnă Zoracea, cum asta este propunerea Dumneavoastră, atunci aţi putea merge Dumneavoastră înainte, şi noi stăm în spatele Dumneavoastră…

DNA. ZORACEA: Eu?!? Eu sunt o biată femeie! Dumneavoastră, domnule Teodorescu…

TEODORESCU: Eu sunt pensionar, am copii, nepoţi… (nimeni nu zice nimic) Hm. Bine. Atunci cred că putem trece la punctual următor: cine s-a pişat pe toate clanţele din bloc? Domnule colonel…

COLONELUL HAGIANU: Am primit rezultatul analizelor de la laborator, şi se pare că ar fi vorba despre Veta Marx…

TEODORESCU: Aha. (se aude nişte linişte) Mmmmmda. Ce mai avem aici, ia să vedem… Punctul patru, fondul de rulmenţi… Hm, la care surorile Marx refuză să contribuie…Punctul cinci, căcat pe scări… Punctul şase, geamurile sparte cu mingea… Hm, ce să zic, se pare că tot surorile Marx ar fi vinovate de aceste atrocităţi…

DNA. ZORACEA: Vedeţi? Am avut dreptate! Trebuie să facem ceva, aşa nu se mai poate, trăim cu frica-n oase! Până când să le suportăm pe babele astea nebune?

VOCI: Aşa e! Are dreptate! Ne-a ajuns cuţitul la os! Hai la ele! Avem noi ac de cojocul lor!

ZORRO (ivindu-se din spatele unui stâlp): Aha! V-am prins! O să vă omor pe toţi! En garde!

VOCI: Văleu, a venit Zorro! Fugiţi, fraţilor! (lumea se îmbulzeşte să iasă din beci)

ZORRO: Tu de-acolo! Dă-mi protocolul ăla!

DL. CERCEL (adică eu): Eu?

ZORRO: Da, tu! Dă-mi protocolul! (scoate o sabie)

DL. CERCEL: Poftim!

Aici protocolul şedinţei de bloc se termină brusc. V-am zis eu c-a fost amuzant. Abia aştept şedinţa de la anul. Este unul din puţinele lucruri care mă ţin în viaţă. Şedinţele de bloc şi soră-mea, care fără mine ar duce o viaţă plină de plăceri şi distracţie.
Ei bine, nu.

R.

Din nou despre presă.

Babelor,

Câteva titluri din rubricile de cultură sau „rubricile de cultură” sau rubricile „de cultură” din cotidianele Bucureştene:

„Matei Vişniec, din nou favoritul presei de la Avignon” – Cotidianul

„S-a stins celebra profesoară de pian Carola Grindea” – Cotidianul (subtitlu: Ziarul “The Telegraph” publică necrologul uneia dintre cele mai influente profesoare de pian din Marea Britanie, Carola Grindea. În casa ei îi puteai întâlni pe Pablo Neruda, Yehudi Menuhin sau Jean-Paul Sartre; Shirley MacLaine a venit să o consulte.)

„Ruxandra Donose, soprana cu biciul în mână” – Cotidianul (subtitlu: Mezzo-soprana Ruxandra Donose a fost lăudată într-o publicaţie americană pentru varianta de Carmen dură pe care a dat-o celebrului personaj, într-un spectacol montat cu fast la Opera din Cincinnati.)

„”Copilul-minune” al picturii romanesti face icoane pe sticla la Washington” – România Liberă

„Lautarii din Clejani „au subminat inhibitiile” – „Haiducii”, magie la Covent Garden” – România Liberă

„Dezbatere „Brâncuşi versus Picasso“, la Madrid” – Adevărul (subtitlu: Revista de arte frumoase spaniolă „Yareah“ organizează astăzi dezbaterea „Brâncuşi versus Picasso – Sculptura secolului al XX-lea“.)

„Vişniec, premiat din nou la Avignon” – Evenimentul Zilei

„„Bruno“ se promovează cu români” – Gândul (citat: „în noua sa comedie, „Bruno“, apar gemenele de la Indiggo, iar spotul de promovare include piesa „Dragostea din tei“, a trupei O-Zone”)

Problema mea cu acest gen de ştiri este următoarea: dacă titlurile ar fi „Klaus Schwebe, premiat la Avignon”, „Bruno se promovează cu norvegieni”, „Dezbatere Picasso vs. Moore, la Madrid” sau „Copilul-minune al picturii poloneze face magie pe sticlă la Washington”, atunci aceste ştiri ar mai fi apărut în ziarele respective? Tind să cred că nu. Şi atunci tind să cred şi că ele nu au de fapt nici cea mai mică importanţă, şi că ce le face „ştiri” este faptul că în ele este vorba despre vreun român. Şi chestia asta mă enervează, babelor, mă enervează cumplit; m-am săturat de acest „noi, Românii, suntem cei mai buni” pe care ni-l bagă pe gât ziarele; m-am săturat de naţionalismul de duzină, nemotivat şi tâmp. La ce bun, întreb, să ştim că Carola Grindea era ditamai profesoara de pian? La ce ne foloseşte această informaţie? Există un disc cu Carola Grindea pe care să îl putem cumpăra? Nu. Şi atunci? A, ca să ne batem din nou pe umeri şi să zicem „da, domne, uite ce popor avem, ne pricepem la toate”.
Da, domne, aşa e. Suntem cei mai buni. Îi batem pe toţi, la tot. Ieri, românii l-au învăţat pe Jimi Hendrix să ţină chitara în mână. Astăzi, românii zboară pe Marte. Mâine, românii vor interpreta la Scala din Milano opera Aida, scrisă de fapt de un român. Soliştii, corul şi orchestra vor fi de asemenea români. Ca şi meşterii care au construit opera respectivă. Şi ca şi echipele Inter Milano şi AC Milan, întemeiate de români, compuse din români, antrenate de români. Fără noi, planeta asta n-ar mai exista.

Hai sictir.

Rhetta

Poşta redacţiei şase

Babelor,

Prin intermediul internetului mi-a parvenit următorul e-mail, de la o oarecare Cristina din Bucureşti:

„Doamnelor Marx,

Am dat peste blogul vostru mai mult întâmplător şi am rămas pe el citind postările voastre, mai ales cele despre România. Deşi aveţi mult umor, nu am putut să trec cu vederea faptul că vă luaţi de tot felul de lume de bine şi că înfieraţi mai mult oamenii de cultură decât mitocănimea. Poate că parţial aveţi dreptate, dar eu sunt de părere că ţara noastră merge de râpă nu din cauza unor oameni ca Chris Simion, Horaţiu Mălăele, Răzvan Ţupa şi Bad Pitzi şi că dimpotrivă, aceştia – şi mulţi alţii intraţi în colimatorul vostru – fac tot posibilul, cu puţinele mijloace de care dispun, ca să scoată România din căcat, dacă pot spune aşa. M-aş bucura dacă pe viitor aţi muta tirul pe adevăraţii vinovaţi pentru starea lucrurilor din ţara noastră.

Toate cele bune,

Cristina”

Răspund, aşadar:

Dragă Cristina,

Mersi că ne-ai călcat blogul. Ştim că e sfârşitul lui Iulie şi mai toată lumea este plecată la mare, deci trecerea ta pe-aici este cu atât mai binevenită. Recunosc că acuzaţiile tale sunt întrucâtva întemeiate, dar am o explicaţie. Explicaţie pe care ar fi trebuit poate să o ofer mai demult. O ofer însă acum.
Lucrurile stau astfel: Ştim cu toţii cine sunt mitocanii. Îi vedem, îi auzim, îi mirosim în fiecare zi. Şi deci la ce bun să-i numesc? Cum bine zicea Umberto Eco într-un eseu minunat, pe care sunt convinsă că MBadragan il va numi îndată ce va citi această postare, datoria intelectualului nu este să zică ceea ce ştiu toţi – de exemplu că pedofilia este un păcat – ci ceea ce încă nu a observat nimeni. Eu îmi permit, aşadar (fără să mă consider neapărat o intelectuală) să atrag atenţia asupra greşelilor celor care atrag atenţia asupra greşelilor, şi să îi numesc nişte impostori lăudăroşi şi superficiali. Şi o fac cu aplomb, draga mea Cristina, cu aplomb şi răutate, pentru că exact asta merită, şi pentru că dacă eu nu aş face-o, cineva poate chiar i-ar considera drept ceea ce se vor a fi dar nu sunt, nu au fost şi nu vor fi niciodată.
Poţi să fii de acord cu mine sau nu, eu oricum am dreptate.

Rhetta

Sfârşitul căutării care părea să nu aibă sfârşit.

Babelor,

Azi e zi de sărbătoare. Am găsit un cântec pe care îl caut de 15 ani. Graalul meu, so to say. Bine, şi acum că l-am găsit, ce fac? Pe ce drum s-o iau, şi în ce direcţie? Lucrurile trebuiesc lămurite, şi o voi face în curând; dar mai întâi, Монгол Шуудан cu Мама Анархия:

Şi nu erau singurii: în 1986, Кино cântau Ночь.

În acelaşi timp, în România tinerii fugeau în ralanti şi aproape se sărutau:

Liga pentru Romania

Babelor, gata, pan-aici a fost. Azi a venit ziua in care, ca si voi, mi-a venit sa zic: Gata. Ajunge. Prea multa coruptie, in prea multe ramuri ale societatii noastre. Vreau ordine. Vreau curatenie. Vreau babele ca mine ajutate sa treaca strada fara sa fie facute afis. Vreau animalute salvate de pe strada. Vreau mai putin impostori in jurul meu, si mai ales in politica.

Usor de zis, dar… asa cum ati observat si voi, probabil, greu de facut. Si-atunci? Pai si-atunci, pentru ca nu-mi place sa stau cu mainile-n san, am dat anunt la ziar, la Romania Libera. Suna cam asa:

„Baba nebuna de nouaj’ de ani, caut liga super-eroi care sa scape Romania de hoti”.

Si pentru ca, spre surpriza mea, doritorii au fost incredibil de multi, iata-i in continuare pe cei care au prins short-listul acestei actiuni fara precedent. Va asigur ca am facut trierea cu mare atentie, impreuna cu sor-mea. Deci:

Locul 10 (si 9).

Balanel_si_Miaunel

I-ati recunoscut, desigur, pe celebrii Balanel si Miaunel. Personaje celebre in anii 80, au fost alese de Surorile Marx pentru stupizenia uluitoare a temei muzicale pe care obisnuiesc s-o cante la fiecare aparitie. Am considerat asta ca fiind un atu hotarator in lupta impotriva imbecilitatii, in special cea propovaduita de televiziunile romanesti. Cantand acest cantec oribil, Balanel si Miaunel vor stupefia pe toata lumea si vor pregati terenul pentru atacul urmatorului personaj:

Locul 8.

Nimeni

Nou aparut in galeria personajelor Marvel, Nimeni (pentru ca asa-l cheama) ni s-a parut esential pentru fauna care bantuie pe meleagurile romanesti. Si intr-adevar, pentru ca locuitorii acestor tinuturi au prostul obicei de a fi – majoritatea – niste nimeni, acest individ se poate strecura cu mare abilitate printre ei, prostindu-i si dandu-se drept unul de-al lor. Asta in timp ce, bineinteles, lustruieste calea pentru:

Locul 7.

Pif

Pif, celebrul catel comunist francez, pare ideal pentru aceasta lupta finala impotriva raului din urmatoarele motive: cu accentul lui frantuzesc, va antrena pe toata lumea intr-o discutie fara sfarsit care va avea doua scopuri. 1 – demascarea provincialismului caracteristic romanilor prin discutii savante si emfaza pe cuvinte specific frantuzesti, cum ar fi „furculision”, care sa dovedeasca ca romanilor nu le plac decat lucrurile venite din vest. 2 – tragerea de timp, care va asigura aparitia urmatorului erou:

Locul 6.

Harap Alb

Nici noua nu ne-a venit sa credem ca asa arata, mai nou, Harap Alb. Pe de alta parte, insa, fotografia a venit insotita de un mail in care individul de mai sus se jura ca schimbarile fatza de imaginea clasica, din manualele scolare, e normala si se datoreaza secolelor de lupte si adaptari la tactica dusmanului. De alb, totusi, a ramas tot alb. L-am crezut pe cuvant si l-am inclus intre ceilalti super-eroi. Misiunea lui va fi sa tina trupele de la palatul Cotroceni cat mai ocupate. Cum, asta e treaba lui.

Locul 5.

kermit

Un ajutor nesperat din strainatate, broscoiul Kermit a promis ca se va alatura trup si suflet cauzei noastre. Excelent tactician, Kermit va profita totusi si de talentele sale de orator si stand-up comedian pentru a distrage atentia poporului de la atrocitatile luptei. Asta pentru ca, se intelege, super-eroii nu sunt decat fitilul situatiunii. Adevaratul explozibil sunteti dumneavoastra, cititorii nostri.

Locul 4.

jean de la craiova

Constient ca miscarea noastra de trupe va fi invaingatoare, Jean de la Craiova si-a vandut sufletul noua in speranta unui loc de trubadur in viitoarea oranduire. Dar pentru ca mie si sora-mii nu ne place muzica lui, i-am indicat – asa cum se vede si din poza – lucrul la care credem ca se pricepe de fapt cu adevarat: gastronomia. Indeletnicire cu ajutorul careia ne va si apara de altfel in timpul rascoalei, in special datorita polonicului paralizant pe care il tine in mana.

Locul 3.

Oracle

O noua prezenta Marvel, Oracle ne-a uimit prin sufleul de ciuperci pe care ni l-a facut mie si sora-mii. Dar cum asta nu putea fi neaparat o calitate in lupta, va spunem doar ca Oracle – asa cum o sugereaza si numele – prevede orice miscare pe care o face dusmanul. Abilitate pe care a capatat-o, am aflat, culcandu-se cu Tom Cruise in Minority Report. Nu stim, insa, unde, ca n-am vazut scena.

Locul 2.

wonderfuck

Wonderfuck, o outsidera in lumea super-eroinelor, ne-a facut o oferta pe care sa n-o putem refuza. Intr-adevar, pretul pe care l-a cerut e nimic pe langa ce le va face trupelor dusmane. Cum? Prin capacitatile ei sexuale, desigur, la care nu credem ca trupele române de jandarmi vor rezista. Si in sfarsit…

Locul 1.

Hercule

Semi-zeul Hercule nu credem ca mai are nevoie de prezentare. El a ocupat totusi locul 1 in topul nostru pentru determinarea pe care a aratat-o in a starpi coruptia din Romania. A fost, de fapt, atat de hotarat, incat a spus ca va veni chiar de la Baile Herculane, acolo unde se afla prins de cateva mii de ani in corpul statuii pe care o vedeti in imagine. Iar daca mai adaugam ca a declarat aceasta misiune ca fiind „urmatoarea munca dupa cele 12 pe care le-am facut in Legendele Olimpului”, credem ca ne veti da dreptate ca am facut o alegere buna.

Acesta ar fi, deci, primul 10 aruncat in lupta pentru Romania. Daca e bun sau nu, speram sa ne spuneti dumneavoastra si, daca aveti completari sa le faceti cat mai repede. Lupta sta sa inceapa si avem nevoie sa fim uniti.

In incheiere va prezint inca doua nume care nu au prins short-listul. Am sa va spun si de ce:

Batman

Nesimtitul de Batman a avut tupeul sa ceara pentru aceasta misiune nici mai mult nici mai putin decat 4 milioane de euro. E de la sine inteles ca nu i-am dat. De banii astia luam zece ca Liberty Bell sau Fat-Frumos.

Pinker

Un personaj mai straniu, Pinker este cunoscut in Balcani si sub numele de Pulesh. Vazand apucaturile lui demente, ceilalti super-eroi au fost oripilati si au declarat ca se retrag din misiune. Am fost de-acord sa-l inlaturam desi credem ca, scapat printre dusmani, ii poate nimici de unul singur.

Horoscop de weekend – toate zodiile

Din păcate suntem nevoite să vă avertizăm că veţi avea un weekend de căcat. Ştim şi noi că vă avertizăm degeaba, pentru că ce e scris în frunte ţi-e pus, şi deci nu prea aveţi cale de scăpare.
Astăzi, adică vineri, aţi fost la muncă. Aţi muncit degeaba, pentru că luni se va dovedi că un server buclucaş s-a rupt în două, ştergând tot ce aţi făcut astăzi, iar back-up-ul nu există, pentru că cineva a uitat să îl pornească.
Mâine, adică sâmbătă, veţi avea iniţiative nefericite de a vă distra, care se vor termina într-un dezastru total. Pe seară vor veni extratereştrii şi vor distruge planeta.
Poimâine, adică duminică, veţi merge într-un loc în care de mult vă propuseseţi să ajungeţi: un muzeu, un parc, un restaurant, un concert, un cinematograf. Veţi descoperi că acel loc, pe care vi l-a lăudat atâta lume, este oribil, prea scump, gălăgios, iar cei care prestează servicii acolo sunt cu toţi ursuzi şi încearcă să vă fure. Vă întoarceţi prost-dispuşi acasă şi vă certaţi cu partenerul/partenera, ca de obicei. Tot ca de obicei, acesta/aceasta are dreptate, lucru pe care nu vreţi însă să îl admiteţi. Foarte bine!

Una dintre nedumeririle Rhettei Marx

Babelor,

Stăteam ieri de vorbă cu un grup de oameni ceva mai tineri decât mine, când unul dintre ei a zis despre cineva care nu era de faţă „Bă, nu, deci pe mine ăştia, corporatiştii ăştia, pur şi simplu mă scot din sărite cu prostia lor!”.
Aşa a zis, şi mi s-a părut foarte interesant, pentru că nu mai auzisem cuvântul „corporatişti” şi nici singularul „corporatist”. Am vrut să-l întreb pe omul care vorbea ce-i aia, dar m-am răzgândit şi i-am tras o pereche de palme. Cum n-aveam nici un motiv să fac lucrul ăsta, plăcerea pe care am simţit-o făcându-l a fost imensă. Din păcate, discuţia a lâncezit brusc, pentru că toţi cei aflaţi la masă au luat-o la fugă (asta poate pentru că s-a văzut mânerul pistolului pe care îl aveam băgat în sutien).
Şi acum vreau să ştiu ce este aia „corporatist” şi de ce are o conotaţie negativă şi dacă mai are şi alte conotaţii şi dacă voi sunteţi corporatişti şi corporatiste şi dacă eu sunt corporatistă şi dacă da ce-i rău în asta.
Aştept.

Rhetta