Cutia Pandorei

Oamenilor,

Sunt şocată. Nu-mi revin, stau şi mă holbez incredulă, compar, cântăresc, număr şi categorizez de un sfert de oră. Să vă împărtăşesc despre ce e vorba. Nu, nu combinaţia câştigătoare la Loto, nici ce am făcut azi-noapte. Prima din egoism, a doua la fel; prima e treaba mea, a doua nu e treaba voastră. Dar să revenim. Obiectul mirării mele îl constituie un morman de lucruri adăpostit momentan pe pat, din care scot câte unul şi îl analizez. Ce au în comun toate aceste chestii, altfel destul de diferite, e faptul că sunt prăzi rezultate după un episod de scotocit prin toate genţile pe care le posed, în căutarea a am şi uitat ce.

Bancul misogin referitor la poşetele femeilor îl ştiu, mulţumesc. Reacţia mea la el şi-o amintesc cei care mi l-au spus vreodată admirându-şi semnele de copci. Dar nu e adevărat în ce mă priveşte, pentru că ordine în geanta mea e tot timpul, doar dacă nu e vorba de cea fără buzunare interioare, caz în care vă rog să mă scuzaţi dacă nu cred că şi magician să fii ai putea să ţii totul la locul lui. Ce eu nu am niciodată, dar niciodată, este ceva nefolositor în geantă sau rucsac. Să vă explic.

De obicei car după mine, în afară de lucrurile care depind de destinaţia şi activitatea din ziua respectivă, aşa: cel puţin o carte – dacă e aproape gata, adică mai am mai puţin de 100 de pagini de citit din ea, două; un termos cu cafea sau o sticlă cu apă; portofelul şi cheile (la care e ataşat memory stick-ul). Apoi, o hartă a Bucureştiului (a folosit de mai multe ori decât hohote de râs v-au apucat pe voi când aţi citit asta, şi nu numai mie), un pix şi agenda, o pungă de plastic (aţi fi uimiţi ce multiple utilizări poate avea şi înainte să întrebaţi, nu, nu eu eram aşezată pe trotuar rezemându-mă de peretele Gării) şi o cutiuţă cu miere plus o spatulă mică de lemn. Şi-un pachet de batiste de hârtie.

Dar, mai presus de orice, am trusa mea de nomad. Aceasta, stabilită într-o perioadă de acum vreo trei ani când aveam domiciliu variabil deşi aveam şi unul fix şi nu dormeam trei nopţi la rând în acelaşi loc (hah, good ol’ times…), conţine astfel: chestii fundamentale de machiaj, o pensetă, unghiera, adaptorul de card micro SD, medicamente (analgezice, aspirină, plasturi şi o fiolă de calciu, plus/minus picăturile pentru nas, că pe alea le am numai când sunt răcită) şi chestii pe care le folosesc lunar dar le am la mine permanent. (Râdeţi numai dacă nu sunteţi femei şi nu m-aţi întrebat niciodată “Auzi, n-ai cumva unul la tine…”, zâmbindu-mi când răspund afirmativ ca unui pompier sexy care v-a scos din clădirea în flăcări.) Toate ocupând mai puţin spaţiu decât v-aţi putea imagina vreodată, adunate fiind într-un săculeţ pe care mi l-a adus din Siria una din cele două best friends. Ceea ce mă face să cred că, deşi sunt claustrofobă, ceva-ceva veleităţi de astronaut tot am.

Ei, azi căutam ceva (după cum am mărturisit mai sus, am uitat ce, uimită de amploarea şi varietatea descoperirilor) şi am scotocit prin toate genţile. Cu ocazia asta am observat că pe cât de adevărat e că nu car nimic inutil după mine, e şi că atunci când îmi mut lucrurile dintr-o geantă în alta din ce rămâne în urmă se poate constitui un muzeu. Selectez din grămada de pe pat: trei gume, două pastile diferite şi neidentificabile (?), lac de unghii albastru, un pachet neînceput de şerveţele umede, un cd pe care aproape m-am sinucis când credeam că l-am pierdut, nişte facturi plătite ale căror date mă ajută mult să datez ansamblul şi juma’ de candy cane. Apoi, un măr (mm, ăsta e proaspăt…), trei tampoane, două şireturi diferite (ceea ce e ciudat pentru că la foarte puţinele încălţări cu şireturi pe care le am nu lipseşte nici unul) şi o bretea de sutien, o castană şi o pereche de mănuşi de dantelă albe. Şi două flori, o frunză, o pană şi o fundă de cadou. Numai bani nu găsesc niciodată uitaţi pe nicăieri, damn it.

Concluzia 1: dacă o să-l găsească vreodată pe Jimmy Hoffa, o să fie în geanta cuiva ca mine.

Concluzia 2: atât timp cât: a).scot cardurile oamenilor din automate cu penseta, b). par trimisul Domnului pentru că am mereu unghiera care poate tăia o unghie ruptă sau analgezicul pe care nu-l găseşti când îţi crapă capul de durere, c). nu am cerut niciodată nimănui să-mi care geanta/rucsacul sau să caute ceva acolo, nu văd nimic în neregulă. Acum mă scuzaţi, am treabă – trebuie să-mi termin de ambalat în vid perna.

 

 

 

24 comentarii

  1. Petronia, felicitări. În afară de adaptorul de card micro SD, care n-ar avea sens decât dacă ai avea şi un card micro SD, genţile tale sunt pline de lucruri folositoare, fără de care nici o babă cu mintea întreagă n-ar ieşi din casă.
    Oricum, imediat după ce am citit postarea ta mi-am golit geanta pe pat. Au ieşit la iveală următoarele obiecte:

    – un mănunchi de chei,
    – un portofel,
    – un nor,
    – două pachete de ţigări,
    – o brichetă,
    – o cutie de chibrituri,
    – un pistol semiautomat Heck & Kochler USP Compact,
    – două încărcătoare de rezervă,
    – un pachet de batiste de hârtie.

    Deci nimic ieşit din comun.

  2. Rhetta, scuza-ma dar nu pot sa fiu de acord cu tine ca nu e nimic iesit din comun, pentru ca ceva ma ingrijoreaza in lista ta: doar nu l-ai vandut pe Magnie? Sau a trebuit sa scapi de el dupa… incident?

  3. Nu dragă, stai liniştită, obiectul e la locul lui, în torpedoul monstrului suburban.

  4. Acum chiar m-am linistit. La asta te refereai deci cand mi-ai zis ca ai leac pentru chestii de finete, la care nu poti sa folosesti masina. Nu la M107 din portbagaj, nu? Sper ca l-ai pus bine intre manusi in torpedou, stii ca ii place sa simta piele in jurul manerului, e un sensibil.

  5. varza. nu ai pistol. sau macar un spray nato 10.000.000. ai briceag in cizma? ok ok. piua.

  6. Piticugras: Cu care din noi faci varza calita? Cine n-are nici pistol, nici spray paralizant? Cine nu face dulceata buna? Cui ii picura robinetul la baie? Port 35 la cizme, briceagul elvetian face tumbe. Stop piua.

  7. 35 ce? acarieni? calibru? acest briceag elvetian e gay. nu il mai poarta decat ospatarii tineri. in cizma se poarta o soseta (nu?) o sticla mica de draculina si o bancnota de 100 de euro cu care platesti baetii care o sa il bata pe ala. nu conteza, ala care trece sau sta sfidator.

  8. Acarienii nu-i bag in cizme, sunt animalute de casa, sunt sensibili. Daca zici ca-i gay briceagul cu atat mai mult imi permit sa-l port, avand in vedere ca aparenta masculina nu e chiar scopul meu in viata. N-am loc sa bag nici o sticla in cizme, ca de cinspe ani de cand nu mi le mai cumpara mama chiar imi vin bine, nu sunt cu un numar mai mari.

  9. ca sa nu mai spunem ca ca ca suntem indignati. e strigator la cer sa vorbesti cu doo femei. ca sa nu mai zic ca e certator de lume si ca tre sa iei mereu o hotarare. in fine. treburi de oameni cu femei. e placut acest scris care va caracterizeaza. privibil si oarecum boem. nu va vad cu ochi buni dar tre sa va laud. deja am de ales intre voi si exgranny.com damn!…

  10. Cate din personalitatile sale sunt indignate, piticulegras, si cu cate din cele multe exemplare din noi pe care le vezi vorbesti? De pe care rand?

  11. deci e adevarat…. ufff. aventura e cea mai tare trupa dominicana de bachata. sau costaricana? sau sa iau la doi litri? pfhhh, sunt la varsta intrebarilor inca….

  12. Dominicana. Si, daca e catusi de putin vorba despre ce banuiesc eu, ia trei litri mai bine. Trece ea si varsta intrebarilor, cand vine cea la care nu le mai auzi.

  13. poate nu mai auzi tu. io mereu aud. trenuri, masini de cusut sau gazele fasaind. am un creier inventiv si neastamparat. dar imi place sa privesc parchetul de aproape. sunt fascinat de gravitatie si spun sarumana des. sarumana.

  14. Drept ca nu prea mai aud bine cu urechea dreapta de cand mi-am dezvirginat-o cu un betisor din ala cu vata acum vreo trei ani. Apropierea capului de parchet mai mult decat de obicei te transforma in medium, pare-mi-se. Cu placere, sa cresti mare.

  15. fataaaa!!!!!??? si tu bagi betisoru in ureche adanc? si strici perisorii aia mici? eu chiar la jumatea lu betisor am ajuns. ;)) ma lacrimez de emotie. iata ca mai sunt si alti fetishisti ca mine. este de necrezut…
    ai atins timpanul vreodata!? este fenooooomenal! tre sa vezi cum e.

  16. L-am atins atat de bine incat mi-am transformat urechea in izvor, am castigat o excursie la spital, o luna de pansamente si trei de surzenie. Eu fat, daca tu botezi.

  17. nu tanara fata, eu nu sunt botezatu..mai taci. imi place sa privesc tinere doamne care scriu despre viata lor. asa cum zicea celebra trupa costaricana aventura…: ciego de amor.

  18. Pff… Corect era „Eu nu sunt Botezatu, taci tu…” Si vezi ca si in amor, ca si in sofat, e recomandabil sa deschizi ochii.

  19. cum adica sa deschizi un ochi? cu tirbusonul? nu imi place deloc unde a ajuns aceasta discutie. parca e halloween. acum o sa ma amenintzi cu un papuc de fier. v-a luat mintile aceasta sfanta sarbatoare a lu sfantu hal. nu e e bine ce se intampla. cum zicea si celebra formatie aventura: cuando volveras.

  20. Da, exact despre asta era vorba, dar nu despre deschis cu tirbusonul un ochi de om sau de animal, ci unul de aragaz. Halloween… Suna cunoscut. Ce-i asta, un nume de branza, nu? De mare branza, parca.
    Ai noroc, papucii de fier sunt la reparat. I-am dat sa li se puna fete de guma de mestecat la tocuri.

  21. Nu uitaţi că bătrâna Rhetta, trează la orice oră din zi şi din noapte, stă tăcută la o masă şi citeşte ce scrieţi aici. Şi se gândeşte, dar nu se ştie la ce. Ba uneori chiar zâmbeşte, zâmbeşte şi citeşte mai departe şi mai bea o gură de cafea.

  22. uh, au ruginit papucii sub tine fata, lasa mandria ca nu tine. ochiu de aragaz e simplu de deschis. eu am aragaz samus. adica romanesc. il deschid cu mana si il spal de carnati si ce mai e pe el. imi place aplecarea ta spre casnic. arata un suflet cald. o mama eroina. beri reci in frigider. papuc de aluminiu. scrii mai bine decat sor-ta. si ce par elegant ai…

  23. damn, iar a venit baba aia sa ia napolitane si sa strige la mine. piua piua, nu eram aici. intrebam doar de un driver de webcam creative pentru win7. ce naiba? oameni suntem? hehe, ce placut e aici. culorile bine alese, lume fina, chiar si fontul cu care scriu e minunat. iata un blog bine facut. sa sa traiasa tanti rheta. ce bine aratati azi… o doamna! in fine, ma duc la umilu meu glob.

  24. Rhetta: Nu ca uitam, dar de ce? De ce bei cafea fara mine? De ce??
    piticugras: Samus-ul meu este, intr-adevar, expresia inclinatiilor casnice. Atat ca nu ale mele. Ca sa il deschid, in singurul scop in care este el folosit, mie imi trebuie totusi nu numai mana, ci si o bricheta. Probabil ca al tau o fi din o generatie tehnologica mai avansata.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s