Destăinuirile Rhettei Marx (II)

Babelor,

Al doilea meu soţ, Gerald van ‘t Schip, făcea parte dintr-una din cele mai nobile familii din Olanda. L-am cunoscut în 1938 la Rotterdam, unde lucram ca reporteră pentru un ziar american. Ne-am îndrăgostit subit unul de altul, ne-am căsătorit la fel de subit şi am petrecut împreună aproape fiecare zi şi în mod sigur fiecare noapte timp de doi ani.
Dar uneori momentele cele mai frumoase ale vieţii tind să aibă loc în umbra crescândă a unui viitor sumbru. Aşa a fost şi în cazul nostru. Războiul era în pragul uşii, la propriu, la figurat, în toate felurile posibile, dar noi n-aveam ochi şi minte pentru el, ci numai pentru noi. Deşi ştiam că în curând forţele germane vor ataca Olanda, ni se rupea în paişpe.
În 13 Mai 1940 ne-am trezit brusc din vis. Olanda era parţial ocupată, iar în Rotterdam se ducea o bătălie care nu se putea termina decât într-un singur fel.
– Să fugim, am zis. În Anglia suntem siguri, şi ne putem iubi mai departe, la nesfârşit…
Gerald se uita trist pe fereastră.
– Nu pot să fug, a zis.
Ne-am aruncat în pat şi ne-am iubit pentru ultima oară. Săreau scântei sărate din frecuşul corpurilor noastre, încă puţin şi cearşafurile ar fi luat foc, prematur.
Seara, Gerald m-a dus în port şi m-a urcat pe o navă de pescuit.
– Ai putea veni cu mine, totuşi, am zis.
Plângeam amândoi, eu ceva mai tare decât el.
– Mă iubeşti pentru că sunt aşa cum sunt, a zis.
– Te iubesc pentru că eşti un bărbat bun, am spus.
– Locul meu este aici, a zis el.
– Locul tău este lângă mine, am zis.
Gerald a dat din cap că nu.
– Trebuie să lupt, a spus. Dacă aş veni cu tine acum, mi-aş reproşa toată viaţa că nu am rămas.
– Şi aşa n-o să îţi reproşezi toată viaţa că n-ai venit cu mine?, l-am întrebat.
– Nu, a zis. Nu pot veni cu tine dacă asta înseamnă că voi fi pentru totdeauna un om rupt, un om din care o bucată s-a pierdut undeva. Nu pot fi alături de tine decât complet. Dacă supravieţuiesc…
– O să supravieţuieşti, am zis.
– Dacă supravieţuiesc, a continuat el, o să vin după tine. O să te caut. O să te găsesc.
– Ştiu, am zis.
Ne-am sărutat lung, cât de lung se putea în condiţiile alea, după care Gerald a coborât de pe navă şi aceasta s-a desprins încet de mal. În depărtare se vedea centrul oraşului în flăcări.

Cum spuneam, Gerald a fost al doilea meu soţ.

4 comentarii

  1. Rhetta, aşa a procedat şi soţul meu la Revoluţie dar, eu m-am dus cu el. Brava băiat, ăsta-mi place! Să nu te pună Aşchiuţă să-l omori pe băiatul ăsta de pojar că te caut şi-ţi pun ventuze! Ştiu că o să-l omori, că mai ai o listă de 80 de lorzi dar, fă-o demn !

  2. Până una alta mor eu. De încântare. Îmi place de mor istoria marilor iubiri Marx, de, femeie ce sunt! Bravo, Rhetta, spune mai departe, eu citesc tropăind de nerăbdare. Şi îmi place povestirea cu tot cu asumatul clişeul al despărţirii în port, cu tot cu tot, cu zâmbetul uşor autoironic şi cu scânteile care ar aprinde la propriu cearceafurile…

    Ce să mai spun de prima ta căsătorie! n-am pomenit aşa personaj ca marele plictisitor ce adoarme la propriul său glas, hihihihihi, hihihihihiiiiiiii! Şi, desigur, pre limba sa piere…

    Eşti o comoară, Rhetta. 🙂

  3. Si mie mi-a placut, Rhetta, aceasta a doua aventura. Chiar daca, trebuie sa recunosti, patriotismul nu-i asa spectaculos ca nivelul de plictiseala atins de Mark si chiar daca mi-am amintit de „Pe aripile vantului” si mi-au dat lacrimile.

  4. Ei la naiba! Intr-adevar, ai o viata extrem de interesanta, dar tipu’ asta chiar n-ar fi putut merge cu tine? Razboiul este o idiotenie crasa,care n-a fost facuta pentru ca barbatii sa-si demonstreze curajul si capacitatea de a se jertfi pentru tara…ci ca sa satisfaca orgoliile celor de sus. 😐
    Of.Mi-ar fi placut sa fi ramas, si sa fi scanteit cu el in pat in continuare :))


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s