Vis!

Babelor,

Pe toţi dracii împuţiţi şi blestemaţi!!!

Adică: acum câteva ore scriu o postare intitulată „Vise”. După care am mai stat ceva vreme trează şi în cele din urmă am adormit pe la cinci. Aş mai fi dormit şi acum dacă n-aş fi avut la un momentdat următorul vis:

Se făcea că sunt la 2 Mai şi că înot împreună cu altă babă. Era după căderea amurgului, aproape întuneric, dar nu de tot, valuri aşa-şi-aşa, când am simţit o atingere sub apă. Mai întâi n-am ştiut ce este, după care baba cu care eram a ţipat scurt şi mi-am dat seama că fusese un peşte. Doar că baba ailaltă a ţipat iarăşi: „Un rechin!”
Moment în care m-am speriat îngrozitor, m-am uitat în apă şi l-am văzut şi eu: un animal lung cam de vreun metru şi jumătate, cu corp de macrou, argintiu, luminos, strălucitor, şi cap de rechin (dar tot argintiu şi luminos), care plutea sau mai curând levita în apă destul de aproape de mine, privindu-mă cu un ochi (stătea pe lateral, adică îl vedeam din profil). Baba cealaltă a zis pe un ton probabil liniştitor: „A, e rechinul lui Ştefan Iordache”, ceea ce nu schimba nimic cu nimic, pentru că îmi era în continuare frică de el. „Loveşte-l peste cap şi o să plece”, a adăugat ea, şi eu am încercat să-l ating, dar era prea departe şi stătea în continuare acolo şi mă privea fără să facă nimic. În plus, în acest timp se auzea Radio Gaga, cântecul de la Queen, pentru că Veta se sculase cumva înaintea mea şi dăduse televizorul foarte tare, deci m-am trezit de tot şi m-am cărat repede din pat, înainte de a putea reveni visul cu rechinul.

Mda, şi acum e unşpe dimineaţa şi pe VH1 Classic e Space Oddity-ul lui Bowie ls emisiunea Morning Hits, şi ce dracu’ caut eu trează când la tv sunt emisiuni de dimineaţă, nu ştiu.

Vă pup şi vă urez o zi bună, fără rechini cu corp de macrou.

Rhetta

PS: Acum ăştia dau Miss You (Rolling Stones). Cum mi se pare că muzicile astea sunt un fel de continuare firească a visului, le bag pe toate aici, să vedeţi despre ce este vorba şi cam care este starea mea spirituală de astăzi:

Anunțuri

114 comentarii

  1. Speram ca la 2 Mai n-au ajuns rechiniI…si ce-ai avut babuska cu Stefan Iordache (sa-l odihneasca linistea vesniciei)…?

  2. fly me to the moon-nat king cole.Asta …..apropo de vise.

  3. in timpu’ liber dau in ghioc, vand belete de papagal si cetesc vise – consultanta demo ca tot e nesolicitata: visul dvs. preastemata doamna semnifica o depersonalizare a hegoului datorata inerentelor psihice ale crizei mondiale heconomice hactuale aflata in derulare cu vagi imergente in neimplinirile hafective proiectate in realitatea himediata, manifesta prin contrast fratern 🙂

  4. Io cred că mai degrabă a visat asta din cauză că îi era foame şi poftă de conservă de peşte. Şi dor de 2 mai.

  5. posibil, fuarte posibil, da’ era un demo si astea n-au legatura precisa cu realitatea, consultanta platita ar fii scos in cele din urma aspectele sesizate de dvs. in caz ca virgula criza va mana pe carari fara destinatie am scos la concurs un post de asistenta in cetirea lamuritoare asupra destinului implacabil. astept siviul dvs. in vederea unei posibile colaborari cu cel mai mare interes 🙂

  6. Tiii… Mulţumesc pentru ofertă, probabil e prima pe care am primit-o vreodată spunând adevărul. Înţeleg strategia dvs. (zi-i omului ce vrea să audă) şi o apreciez. Ochii pe fax, urmează să ajungă cv-ul meu. Ar putea semăna cu o listă de cumpărături, sunt la urma-urmei cam chioară.
    Aportul meu în această colaborare proaspăt demarată ar putea fi eliminarea virgulelor inutile, de exemplu. Ar putea fi începutul unor chestii memorabile.

  7. Cu riscul de a deconspira cea Petronie, Rhetta zice despre ea si despre mine ca ghicim în cururi de câini. Sper însa sa-i fie Petroniei un atu de seama pe C.V. caci pronosticuri mai juste nici ca se pot face. Nu, Petronia ?

  8. deci ca sa nu uit stiti scleroza mie chestie memorabila in acest context desfasurat mai sus imi aduce intr-una dintre emisferele cerebrale o amintire draga si anume aceea cand cei doi dusmani de moarte din pisica alba, pisica neagra se spalau reciproc cu furtunul de cacat, ma scuzati de utilizarea imaginii lavarii in amanuntele ei jenante dar oameni sintem si … intelegeti iar bunicii lor prieteni de-o viata ii priveau cu drag remarcand inceputul unei mari prietenii cu caracter perene desi aparentele de subiecte tratate de blogurile lor la inceputurile regizorale nu pareau a da curs unei asemenea posibilitati
    stim de asemenea din surse mai mult decat certe ca chioru-i rege in tara orbilor si deducem astfel prin aplicarea regulilor bunului simt ca daltonistu trebuie sa fie cel putin primul ministru cu rol deplin asumat
    ma scuzati pentru durata comunicarii dar a fost necesara eliminarea virgulelor din textul de fata apoi a apostroafelor care semanau suspect a virgule si in acelasi timp o actiune in forta pentru desfundarea faxului de valul de cereri pentru postul scos la concurs
    se pare ca soarta va este potrivnica si siviul dvs. a ajuns altundeva
    va rugam cu buna intentie sa reluati pasii birotici in timp ce va verificati exact materialul care va descrie siviul
    cu acelasi mare interes, jazz 🙂

  9. Ba pardon, singura predicţie pe care o fac eu în cururi de câini este „n-o să mă atace capătul opus”. Culmea e că aici greşesc des, probabil din cauză că nu mă afectează decât pe mine.
    Alexandre, noi în cururi de câini studiam mai mult orientarea spaţială, dacă nu mă înşel. Destul de logic, cumva.

  10. Asa a zis Rhetta. Si n-a precizat ce ghicim. Tu ai dreptate, Petronia, dar o asemenea aplicatie se poate extrapola facil la criza, la drumuri de seara cu fante de toba si pat lat, ba chiar la alegeri anticipate si la Pronosport.

  11. Avem o problemă: am trimis evident cu totul altceva. Până identific cu precizie ce, cred că stimabilul angajator Jazz ar acţiona în interesul propriei integrităţi dacă nu ar citi documentele. Nu vreau să mă bată verişoarele c-am scăpat de un vizitator înainte să apuce să se instaleze.

    Să vedem. Testament este, lista de cumpărături este, lista de chestii compromiţătoare este, lista de ingrediente pentru bombe artizanale este… Ce naiba am trimis?

  12. @musiu va gasesc perfect integrat in postul de consilier juridic al companiei, cred ca voi crea un post si pentru manifestarea talentelor dvs. promitatoare in divinarea cu emergente rectal-galinacee. va anunt tot pe aceasta cale exchibitionista ca imi pareti prin extrapolare de colectie 🙂

    @petronia – nu conteaza – daca era scris green on red sau viceversa e tot aia. mai mult s-a impus promtitudinea dvs. 🙂

  13. A, îmi dau seama acum ce am trimis. Nu e bai, era doar un tablou de Aurel Băeşu, „Portret de tânără”, tot numai în roşu şi verde. Dar cum nu ar trebui să fie la mine, nu pot decât să mă bucur că nu vă puteţi da seama de aspectul şi identitatea lui.

  14. @Jazzvonstil: merci de criticile favorabile, le întâmpin cu o expresie frantuzita de bucurie pe vizaj, ceva gen „la bouche en cul de poule”, în care se vadeste ca intuitia ta relativa la eruditia mea ano-recto-galinacee e strasnica. Dar sa stii ca in privinta colectiei, sunt piesa unica.

    Petronia, cromatica ta aminteste de Matisse: când pun verde nu înseamna neaparat iarba, iar când pun bleu, nu înseamna neaparat cer.

  15. La recomandarea dvs. ma (re)asigur si eu in forul meu interior ca asa e mai bine cateodata din motive circumstantiale 🙂

  16. Conjecturile ne manânca. Sa fim lucizi.

  17. @musiu – noroc ca nu vorbesc franceza si din romana n-am facut decat cat sa scriu la tastatura ca altfel saream in sus precum ca cuvintele dvs. ne doare, in plus am nasu’ infundat si doar piloerectia ma da de gol la auzul anumitor clisee – fiind o filofranceza inraita. Totusi, cand cineva crede ca i-am periat o scama pe care o va avea aleatoriu pe undeva ma sesizez sa iau masuri impuse de situatiunea creata desigur din bune intentii. In acest caz pot sa va asigur ca puii mei erau in curtea dvs. la modul sincer marcat pozitiv de fantele de toba ajuns in discutie. Adica „ai si tu o guraaa, mah ! stii ca-mi placi” – cu sensul peiorativ de rigoare, desigur.

  18. Jazz, fii linistita, nu te-am socotit o clipa „dezoblijanta”, ca sa mai dau un chiritism hiperalgic. În ce ma priveste, orice lucru facut de altcineva e o cazna de care sunt crutat. Adica da bobârnaacul de rigoare, perie, sufla, uda cârpa, scoate aspiratorul si tot ce vrei la vederea unei scame. Am sa-ti multumesc.

    Ah, dar cuvintele mele nu e facute pentru ca sa va doare. Daca s-a adeverit, jeomexchiuz.

  19. @musiu – pentru ultima data incerc sa va lamuresc ca prefer ocupatia cinstita de cocota decat sa pun mana pe carpa, perie sau faras, cu toate implicatiile de rigoare. Stau in jartiera la aceasta ora din noapte ca sa imi afirm punctul de vedere. Asa incat va rog sa renuntati la orice speranta ca v-as putea fii de folos in vre-un sens menajer vreodata. Pareati totusi putin neintelegator in privinta detaliilor descrise la comentul meu anterior. Deci daca dvs. nu resimtiti impresia proiectata de dvs. referitor la capacitatile dvs. de ccomunicare, eu ma retrag concret din discutia asta ca n-are rsot sa insist. Daca tu nu te vezi in stare sa fii cooptat in discutie, pentru ca mie mi-i se pare ca esti foarte pe faza, eu n-am nici un motiv la ora asta sa te conving ca-i asa. Multumesc pentru atentie.

  20. Jazz, am înteles…

    Suntem pe aceeasi lungime de unda, parol.

  21. Credeam ca n-o s-o mai spui niciodata – deci trebuia sa fac ceva in sensul asta, si desi era pacat sa elimin consilierea juridica din organigrama, am luat mimosa de pe frigider si i-am suflat niste praf care poate il putea avea pe frunze. daca ti-a ajuns in ochi jeomexchiuz, da’ tu ai inceput in opinia mea 🙂 V-am pupat pe toti de noapte buna. Mi-a facut placere. Adica m-am ras cum nu ma asteptam. Si ma duc la culcare 🙂

  22. Placerea e de partea noastra, care ne vedem mâine, atacam în zori care bonne nuit.

    Cum tastaturez la lumina vinului, am midriaza ca pisicile, dar cu praful tau dau în mioza, ba chiar în mimoza care o sa-mi creasca pe frunte, gata, m-am polenizat. Mâine ai sa ma gasesti ca o himera, sounds al naibii de suprarealist.

    Ceci n’est pas une pipe.

    Ne inspiri, mai pofteste.

  23. Crezi ca e bine sa ne impacam chiar asa de la inceput ? pentru si eu am impresia certa ca mi-am gasit petecele de vulcanizat sacu’ din dotare si-s obisnuita mai mult sa am discutii de Ordinu’ Jartierei – cum sa facem s-o legalizam 🙂 … constat in nostalgia momentului, ca desi nu va cunosc, mi-a fost dor de voi ca de mama 🙂

  24. Mic armistitiu de noapte, cât sa ne ascutim din nou simturile pâna mâine.

    P.S. Nici noi, dar si noua.

  25. Păi atunci bine ai revenit acasă, Jazzvonstill. Mai ales în jartiere. Aşa fiice rătăcitoare plac ochilor noştri.

  26. Buna dimineata, Petronia !

  27. Tataaa, mamaaa, nu va merit … 🙂

  28. De ce mă saluţi aşa ironic, Alexandre? Sau e Moş Ajun şi ne daţi fasole cu cârnaţi? (Vai mie, ce poftă mi-am făcut cu refrenul ăsta… Tragic). Întâmplarea face că chiar e dimineaţă, pentru că noapte a fost pe seară din cauză că azi-noapte a fost ca de obicei zi.

    Jazzvonstill, ştim. Dar tu încearcă. 🙂

  29. Nu e ironic, Petronia, lasa garda ceva mai jos. Dealtfel, vezi ? Ai sfârsit prin a admite ca e dimineata. Întunericul e de la ei, poate vreo eclipsa, ceva, dar bioritmul cheama a înviorare, croasante, cafea si sfatul medicului la radio.

    Saa-see, sfatul medcului spune nu fu-maaaa !

  30. daca nu stiam ca numa’ prostii-s modesti ca au de ce – iar luam mimoza de pe frigider, cel putin dadeam cu ea, ca praf nu mai are 🙂 dar in virtutea armistitiilor de noapte – promit ca o sa ma stradui… totusi lipsita de asemenea de modestie, va sugerez sa incercati sa imi meritati aceasta smerenie nocturna 🙂

  31. Păi că e dimineaţă era evident şi subînţeles, Alexandre. Ce are a face întunericul? Dacă n-a fost util în copilărie când nu voiam să mă trezesc la 7 iarna, acum în revanşă nu are nici un cuvânt de spus.

  32. Smerenia de tip praf în ochi? Păi modestia noastră o merită cu prisosinţă, din principiu de echivalenţă.

  33. Sa ne adresam întunericului parafrazându-l pe Macusor (care-i dadea replica inenarabilei Cocofifi): Of, întunericule, tare ma tem de bezna din capul tau.

  34. Si à propos de praf, exista si un côté echimolar în treaba asta. Însa eloc echidistant. Nu ?

  35. Pastram stilurile doar cat putem si ne tinem echidistanti cat ne tin orgoliile, in numele jocurilor de cuvinte si a apelor linistite la care le dai si camasa de pe tine. E loc ? E. Banuiesc un dentist bun pe undeva si in mine si in tine. O sa-l si gasesc pentru tine, in ciuda faptului ca te stradui sa-ti mijesti alta excrescenta canina in directia mea…

  36. Adica vreo masea de minte cu coroana de acrilat, heh.

  37. … nu ma indoiesc desi pe eclipsa atribuita pot sa ma insel linistita, doar lumea se asteapta. Si fata in jartiere trece linistita in timp ce cainii o latra…

  38. Sau se gudura, daca nu-i tine orgoliul. Cum spunea acel domn: orgoliosi din natura, modesti din necesitate.

  39. iar incepem – nu se gudura, ca a lipsit de la lectia asta, eventual isi pierde din integritate si pleaca cu coada intre picioare ca si-a luat-o in freza si ca nu vrea nimeni sa se joace cu el…

    in al doilea rand – fie-ti mila, mor de somn !

    acum ai dreptul sa nu am crezi, dat fiind cascadoriile mele recente in veci amintirea lor – dar ma retrag in culmea a ce mi-o fii pe aici 🙂

  40. OK, ma-ndur. Somn de voie.

    Oh si la capitolul animalute cu virtuti antropomorfice, ma trag mai degraba din rasa aia de motani de budoaruri burgheze.

    No dogs allowed.

  41. Subscriu la regula formulată de Alexandru. Oare cum facem s-o extrapolăm? Câinii ştiu să citească?

  42. Merci beaucoup – incepi sa te asortezi cu persona Jazz, chiar ii lipsea un pisoi burghez sa-i electrizeze asa inocent ciorapii in trecere… 🙂

  43. Doar câinii ghid pentru nevazatori. Citesc în Braille.

  44. Da, dar nu ştiu cu care capăt intră în lesă şi am impresia că ne învârtim în cerc.

  45. Babelor, mă scuzaţi sau nu că vă întrerup cu brutalitate, dar despre ce naiba vorbiţi voi la această oră târzie? Eu am avut ditai coşmarul şi l-am făcut public ca să-l viseze şi alţii, şi voi în loc să dormiţi boscorodiţi aici vrute şi nevrute! Ei, drăcie! Am visat cu rechini, nu cu pisoi! Puţin respect pentru un vis de babă, dacă se poate!

  46. OK Jazz, pot fi sursa de energie (renuvelabila „à souhait”) prin frecare, dar o conditie: numai verzi sa nu fie. Ciorapii, that is.

  47. Rhetta, aşa ocazie nu se ratează! Visul acesta un este semn! E timpul să scrii „RECHINUL CU SOLZI DE ARGINT”…

  48. Hopa.
    Rhetto, polemizam freudian pe teme onirice. Vis cu rechini înseamna siesta pisiceasca.

  49. @musiu – mi-e somn si sa incerc sa-ti raspund ca n-ai motiv sa vezi rosu – ca sa se iveasca alte confuzii, ai fandat si nu prea elegant, daca as fii animal as fii un caine Braille si-ar fii vai de coada ta, da acuma mi-e somn ca vad ca nimeni nu doarme, deci trebuie sa o fac eu…

  50. Păi Rhetta, ce dracu’, femeie. Vrei să vorbim despre rechini ca să ce? Eu oricum nu visez, dar ăştilalţi or mai fi având asemenea ocupaţii. Vrei să moară de frică? Iar eu, eu cum să vorbesc despre rechini? Nu ştiu să înot nici în vis. Aşa că am eliminat cu rapiditate practică visul tău şi am trecut la chestii serioase.

    Şi ciorapii verzi funcţionează, ba chiar mai bine dacă verdele e deja electric.

  51. Jazzvonstill, dacă ai FI câine Braille probabil n-am şti care ţi-e capul şi care coada. Ceea ce nu se împacă deloc cu jartierele, care nu pot fi purtate pe post de cravată. Lasă, pisicile sunt de-ale casei. Rhetta şi Veta au cinci, după cum se ştie. Probabil de asta şi protestează Rhetta la dialogul despre pisoi, se teme că se mai procopseşte cu vreunul şi nu ştiu câte derivate cu „-uck” final mai are în tolbă.

  52. Petronia, nici macar un inot in Merlot?

  53. Petronia, nu-ţi bate tu capul meu. Mai am derivate căcălău.

  54. Jazz, vad rosu doar în paharul asta cu vin, atâta tot.

    Petronia, numai verde veronez sa nu fie, ca atunci suspin.

  55. Ba să ştii că asta mai încerc o dată, Dragoane. Nu a lăsat urme deloc, iar rezultatele mentale au fost suprinzător de favorabile. Cam o sticlă de fiecare?

  56. Dragoane, ce coincidenta ! Sunt chiar la Anjou-ul ala de care-tispuneam. Îl re-testez pentru tine. O splendoare.

    Merlot altadata. Asta e Cabernet Sauvignon 100 %

  57. Cam asa, una de fiecare. Ceea ce am repetat si in seara asta, intr’o alta companie 😀 Dar te asteptam pentru inca o incercare.

  58. Rhetta, nu-mi băteam capul tău, ci băteam şaua ca să priceapă economia ta. Mâncarea pentru pisici costă surprinzător de mult, am aflat cu stupefacţie recent.

    Alexandre, eu m-aş feri mai abitir de cel de Paris. Cică e şi otrăvitor şi snob. Heh.

  59. Care încercare chiar moarte n-are, Dragoane. Ba chiar trebuie ţinută în viaţă. Aşa.

  60. Ai dreptate, Petronia. Dar la verdele ala si la kaki m-am imunizat.

    Si e drept ca mâncarea pentru pisici costa scump. Mai ales când hranesti si cinci arici cu ea.

  61. Petronia, vezi? Vezi? Iarăşi îţi baţi capul meu! Păi tu uiţi că eu dispun de pilonii 3,4,5,7 şi 8? Pot hrăni o întreagă armată de pisici! (Drept vorbind, hrănesc trei companii de pisici: Divizia 6 de Blindate, Compania de Marş Încet 3 şi Compania de Cavalerie Reformată „Mihai Iancu”.)

  62. Asa, asa! Ca bine zici! 😀

  63. nici o problema, ca nici eu nu stiu si de la un timp ma intereseaza numa’ unde isi tin altii capu’, sub Merlot mi-i se pare interesant, promit sa fiu un caine credincios si atat, vad ca am trezit multe babe, latrand
    respect pisicile din acest moment
    nu baga jartierele in seama, sint un fel de bretele inutile cu chef de vorba
    in rest de obicei sint calma

  64. Rhetta, dacă tot eşti antiteza crizei şi susţii de una singură armate, ia-i şi Alexandrului falanga de arici de pe cap şi portofel. Gândeşte-te numai cât de utili poa’ să fie pe lângă casa omului, mai ales dacă omul se numeşte Marx.

  65. A, Jazzvonstill, stai liniştită. În mod normal ne trezim aproape toţi la ora asta, nu e de la Lătratul de Seară. (Asta e din 101 Dalmaţieni, da, am citit cartea asta. Ete şi?)

  66. Falangă de arici, zici? Sună bine. Se ia. Alexandru, vezi că trimit două divizii de aeropurtate, zi-le unde să aterizeze. Codul e Alfa zero patru zero. Ia legătura cu ei.

  67. Afirmativ, Rhetta.

    Landing strip clear. Come in, 82nd and 101st airborne divisions !

  68. Rhetta, sper că diviziile tale de aeropurtate (care ies mai mult la plimbare de dezmorţire a aripilor aeropurtătoare decât în misiune – două divizii pentru nişte arici? Sau anticipezi rezistenţa Alexandrului cel Mare Paharnic?) au fost instruite să ferească cireşul din curtea lui Alexandru, la aterizare. Nu de alta, dar atâta casă de vacanţă am şi eu.

  69. Alexandru, aeropurtatele sunt formate din ursuleţi, şi te roagă să îi ajuţi să se alimenteze cu miere. E ceva pe la tine prin preajmă?

  70. Petronia, fii liniştită, băieţii sunt tari de tot. Aterizează unul peste altul, fără nici un zgomot. Au avut instructori israelieni, ce vrei…

  71. Bine că nu-s în formă de porci, era o problemă cu aeropurtarea – implica numeroase consecinţe altfel evitate prin această frumoasă expresie.

  72. Miere ? Trei butoaie în garaj.
    Am si bezele, si înghetata de zmeura.

  73. Nu’i spune de inghetata Petroniei ca iar pleaca 2-3 ore sa vorbeasca cu buda.

  74. Instructori israelieni care lucrau cu juma’ de normă în Mossad şi jumate la circ, de i-au învăţat să facă un hibrid de aterizare la punct fix şi turn de urşi suprapuşi? Folositor.

  75. Ursi suprapursi!

  76. Dragoane, nu te lecuieşti. Bine, data viitoare de ciocolată şi atât de bună încât garantat te trimite Andreea după ea toată vara, la ore imposibile. Aşa meriţi.

  77. Îi spuneam Rhettei, heh.
    Petroniei de prune uscate, tie de Anjou.

    Sa evitam discutiile cu buda pe tonuri ostile.

  78. Care tonuri ostile, Alexandre? Există momente în viaţă când buda e cel mai bun prieten al omului, şi nici măcar nu dialoghează cu capătul cu care e obişnuită să fie tratată…

  79. Ah bon ?

    Credeam ca în atari conditii buda poate fi o ureche ascultatoare la oarecari intolerante. Sa zicem digestive, dar probabil cam ratat un episod.

  80. Pe mine sa nu ma bagati in seama. Am terminat o sticla de Merlot si juma de sticla de Muscat (da Alecule, stiu, e blasfemie sa le amesteci in halul asta), asa ca nu mai am un control prea mare asupra tastelor si cuvintelor (sau invers).

    Petronia, Andreea e obisnuita cu astfel de gesturi din partea mea (si eu, de altfel), asa ca nu o sa faca o diferenta prea mare. Anyway, bring it on!

  81. Daca e blasfemie e intersiz, deci e tocmai pe masura imposibilului. Moment perfect de un mic wipe fest 🙂

  82. Nu e blasfemie, Dragoane, la ora asta sunt permisiv cu anumite experimente, daca-s facute cu cap, curiozitate stiintifica si daca nu te doare capul a doua zi.

    Eu fac o verticala de Anjou d’ala. 2005 si 2006.

  83. Alexandre, probabil e o diferenţă de percepţie, oi fi eu mai tolerantă în situaţia descrisă de tine, pentru că tot la ea mă refer.

    Dragoane, oh but I definitely will.

  84. Alexandre, cum ar veni reformulat – dacă nu te doare curiozitatea ştiinţifică a doua zi totul e ok.
    Şi să ştii că am dreptate cu buda. Sau tu îmbrăţişezi şi duşmanii?

  85. Alexandre, n’as putea sa numesc asta nici curiozitate stiintifica, nici lucru facut cu cap. Cel mult tragicul „fuck, s’a terminat vinul, ce dracu’ mai deschidem?”

    Va trebui sa ma ospatezi cu vinul ala de Anjou cind ajung la matale.

    Petronia, esti asteptata cu interes 😀

  86. Poate, Petronia. Data viitoare am sa încerc sa sublimez côté-ul receptacul al budei. Desi sper sa nu se prezinte prea curând o asemenea ocazie.

    Ci doar prilejuri de prelunga si liberatoare recluziune autoimpusa cu… well…

  87. OK Dragoane, ma aprovizionez în vederea descinderii tale/voastre.

  88. Dragoane, adică se poate numi abordare practică, nu curiozitate ştiinţifică. Acum mă simt vinovată pentru împuţinarea rezervei, care a dus la penuria din seara asta.

  89. Neah, la noi vinul nu e niciodata pe terminate. Doar vinul de un anumit soi. Daca iti amintesti (iti mai amintesti? :D), din aceleasi motive am incercat si un bulgaresc Tcherga 😀

  90. Rezerva este inca safe. Inca nu s-a ajuns acolo…

  91. Alexandre, şi eu sper pentru mine ca această prietenie despre care am tot tratat să rămână one night stand-ul care a fost. O singură dată, şi de la vodcă nu de la vin. Dar a fost aşa oportun receptaculul încât îi păstrez o frumoasă şi (nădăjduiesc) unică amintire.

  92. Crama abundentei. La momie léchinée.
    Remember ?

  93. Petronia, vodca exalta în omul care este côté-ul varsator.

  94. Ce one night stand? Vorbiţi despre sex? Ce ziceţi?

  95. Evidemment!!!! Am inca vreo 4-5 sticle „usoare” si vreo 5-6 cu greutate in crama 😀

  96. Dragoane, sigur că-mi amintesc. Ha. Ce bine că eu am avut ocazia să-l încerc înainte să fie chemat la datorie în seara asta.

    Mihai, ca la toate rezervele, 1. e mai bine de văzut şi pe urmă de crezut, 2. e bine să nu se ajungă la ea, 3. poate oferi surpriza vidului, din motiv de fundul sacului din care doar se ia şi în care nu se pune.

  97. Nu vorbim despre sex, e câh. Mie nu-mi da voie mama sa vorbesc despre pasarica.

  98. Rhetta, mă abţin să comentez asupra dimensiunilor one night stand-ului de atunci. Nu e frumos.

  99. Alexandre, vorbeam despre vin aici. Sa n’o dam in ornitorinci!

  100. Asa e. Vinul rulz. Sa ciocnim aceste pahare.

  101. Constat ca e misto sa comentezi absurd cind esti dus din motive de vinoase. Traiasca vinul. Sau, cum ziceam in facultate, vae victis vinum! 😀

  102. Ba eu aş zice mai degrabă „Ave vinum”, Dragoane. Sună cumva mai optimist şi mai festiv, şi apoi are parcă doza necesară de veneraţie.

  103. Clar, inca trebuie crezuta. Vidul este doar o iluzie. Compania coerenenta si vinul bun nu iti ofera vid :P. Din contra, umple cu sperante de maine

  104. Da, la fel cum compania şi vinul nebune umplu cu alte cele alte spaţii.
    Să fim pozitivişti, negând posibilitatea vidului. Mie îmi place varianta asta.

  105. In vino tranquilitas et felicitas.

  106. Ave vinum morituri te salutant! 😀

  107. Ete la ei, zici că s-au spurcat cu Lacrima lui Ovidiu. 😀

  108. Doamne fereste si pazeste. Sticla aia mai ramine s’o deschidem si ne ducem toti pe copca!

  109. Nu, ne-am purificat si aseptizat cu Mermot, Muscat, respectiv Cabernet Sauvignon.

  110. Merlot, pardon

  111. Mai dragi copii, pe mine m’a ajuns vinu’, asa ca va zic noapte buna. Ceea ce va ureaza si Mihai, cel din comentariile de mai sus, partenerul de vinoase din seara asta.

    A+, excuse my french! 😀

  112. Somn bun! Aşa, ca la vreo 50 de kile, la lansetă. Năvodul e totuşi mişelie. Vezi cum mulinezi.

  113. A demain, les gars !

    Scuzati-mi portugheza.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s