Pe care… l-am baut (N° 11)

Haidi, gata. Ati avutara quartier libre pret de mai bine de doua luni, timp în care v-am lasat îngaduitor în bratele ispitei estivale pentru berici si alte nesabuite kool-aids de contoar, tejghea si chaise longue, care mai de care mai colorate si cu umbrelute fistchii. Acum va declar prompt sezonul închis, deci apelul si în crama adunarea. Si ces messieurs dames veulent bien se donner la peine de me suivre, atentie la scari.

Da, mezami, rapciune. Adica e  toamna, paranteza asta serafica si imponderabila pe drumul careia reflexul vinului capata virtuti simbiotice si resort de principiu vital. Sub asemenea auspicii, preambulul tinându-va loc de camera de decompresiune, azi am sa va torn în pahare  – sans trop tarder – aur viu si elixir împaratesc.

 

Domaine de la Janasse 2009

Viognier

Vin de Pays de la Principauté d’Orange

Vin alb sec. Stai putin, cum adica vin de pays ? Doar atât ? Vin de tara ? Nu tu un Château, o Cuvée spéciale, ceva ? Eh bien non, mezami. Bien plus que cela. Însutit, înmiit chiar : un vin de jouisseur… Contrastul e colosal, fiindca sub modestia etichetei austere se ascunde o mângâiere de drept divin care transforma plezirul într-un teritoriu cu granite înca nebanuite.

Deci Viognier, am spus. Soiului astuia alb, primele llitere de noblete i le-a scris nimeni altul decât Probus, care l-a adus cu el în Franta (where else ? stia el ce stia) de undeva de pe coasta Adriaticii. Probus, da, poate cel mai mare geniu militar al Romei, victorios în toate campaniile, din Septentrion pâna-n miazazi si din Orient pâna-n Occident, efemer împarat – vreo sase ani cu totii – pe care istoria l-a lasat injust sa se prafuiasca prin tenebrele uitarii. Trivia : e primul împarat roman care a trimis armata la munci agricole, dupa ce si-a facut toti dusmanii arsice. Brevi milites necessarios non habebimos, adica acu’ ce sa ma mai fac, ma, cu voi ?  Ia, hai : pe santier, la canal, la poduri, la asanat mlastini, la sapat via, la gramezi de corvezi edilitare si alte ignobile îndeletniciri peizane. De-aici i s-a tras si sfârsitul. Mai cunoastem… dar sa lasam.

Firul vremii duce mai departe catre Principatul de Orania, care-ncepe cu Carolus Magnus, adecatalea Charlemagne, cum îl alinta frantujii (à propos, vedeti Europa ? Omu asta… era ta’su, ma !), pe urma la Taciturnul Willem întâiul van Oranje-Nassau, la Willem al treilea (devenit si al Angliei si al Scotiei) bref, la capetele portocalii încoronate a caror specie e bine-mersi. Trivia doi : porumbelul voiajor folosit de engleji în batalia de la Arnhem, în septembrie ’44, se chema, zeflemitor, Wilhelm de Orania. Al naibii vindicativ Albionul asta, nici dupa patru sute de ani nu l-au iertat pe Willem al treilea ca-i cucerise. Pffft…

Am spus sans trop tarder, dar divaghez. Gata, destupam :

Roba versatila, palid-aurie cu ceva scaparari verzui aproape subliminale

Aroma : Ah, aici explozie senzoriala fractalica, vertij halucinant si, un adevarat arpegiu floral : irisi, salcâmi, tei, migdale, violete si câte si mai câte, plus un cos cu gutui, caise, lamâi, migdale, turta-dulce si nu mai stiu, zau.

Gustul : incredibila ecuatie de onctuozitate, rotunjime si suplete

Finalul : O anume stare sublimata pe care altfel decât état de grâce nu stiu cum s-o definesc

Si când te gândesti ca dupa filoxerele si secetele din a doua jumatate de veac nouaspe soiul asta era sa piara (cu toatele, daca mai erau vreo patruj’ de pogoane prin ’60 !!!). Dar la nature fait bien les choses si aud – în fine – ca se-ncumetara si ai nostri românasi la viognier. Era si timpul.

Fiti cuminti,

Va pup.

Anunțuri

47 comentarii

  1. musiu,m-am ratac it printre randurile de vie. nu-mi spusei ce boabe s-au tescuit pentru vinul asta de tara,care-mi pare ca-i ca mierea de albine din flori de camp.

  2. Boabe albe, Anaid. Asta-i soiul, Viognier se cheama.
    Prea putin cunoscut acasa.
    Condrieu su Château Grillet sunt doua vinuri (D.O.C.-uri, daca vrei) 100% Viognier

  3. e prima data cand ma ratacesc iremediabil, drept pentru care imi iau un harac si pun a bate nucul din vie.

  4. musiu, e dulce?

  5. na,ca m-am aghezmuit nitzel doar cat citii.

  6. Sec, Anaid. Cu asa ceva merita sa te aghezmuiesti, parol. Tocmai am mai comandat vreo doua lazi. Lazi de doispe, se-ntelege.

  7. musiu, imi pare-un vin de mana a doua si sincer sunt satula de fasole(metaforic vorbind) fara a-ti jigni cumva gusturile sau a-ti ofensa pupilele gustative.

  8. Vin de mâna a doua, Anaid ? Vin de mâna a doua ?
    Pfuuuu, fata, zau asa. Eu destup cisterne-ntregi ca sa va dau voua numai tzâtza de mâtza si tu… Esti aghezmuita, Anaid, zau.

    Ia-n pune mâna si ceteste despre soiul asta, viognier si despre baietii astia de la Janasse.

    Ah: s-ar servi vinuri de mâna a doua in restaurantele cu stete ale tzarii Frantzei ? L-ar vinde marii cavisti meilleurs sommeliers de France ?

    Un vin ca asta nu credeam ca exista, Anaid.

  9. Hâc! Iaca, numai ce l-am gustat şi m-a luat cu ameţeală! Păi cred şi eu! După atâta amar de vreme de pauză de … pe care l-am bănuit, am pierdut rezistenţă, am pierdut tot!
    Prin urmare, ca să revenim la vechile obişnuinţe şi să mai putem şi glăsui după câteva pahare, musai musiu să ne dai câte un soi nou pe zi!

  10. Soro, deal-ul e simplu: dau orice soi, numai sa fie a) absolut splendid si b) neusturator la punga.

    Nu-ti fie teama, nu pierzi tu rezistenta la asa ceva. Mai usor uiti se mergi cu biciccleta decât asa cevaaaa. Parol.

    As fi vrut eu sa dau si ceva portughezitati, cu soiuri autohtone, ba chiar si Vranec-ul ala machidon. Da’ era vin de surcele, nu se merita. Zdai seama ce selectie fac ? Moaaamaaa…

    Si zau, Viognier-ul e unul din cela mai fabuloase soiuri de vin alb, parol. O sa mai vin si cun niste Condrieu-uri (adica tot viognier, A.O.C.) si ma are mosu si alte chestii.

    A propos, tomnai luai Château Villa Bel air millésime 2006. Fidel traditiei. O MINUNE. Cu asta am umplut un portbagaj de Panzer. Si stii ce ? Am rezervat de pe-acum câteva lazi de 2009, care or sa soseasca taman în 2012. Pâna atunci doarme în baricuri de stejar, la el acasa.

    D’apai cum.

  11. Gata! Am făcut bagajul!
    Vin la tine!

  12. Umple portbagajul cu molan, doar n-o sa vii cu avionul. Plus un CD cu marinarul.

  13. Fireste! Păi de ce crezi că a durat atât până l-am făcut! (pe bagaj) Am facut comandă după colţ la molănărie, apoi până au umplut ei portbagajul m-am încuiat în studio şi am scos CD-uri pe bandă!

  14. Sa nu uiti remorca, da ?

  15. Done!
    Acum arăt a caravană de cămile!
    Pornesc! Mâine, pe seară, petrecem!

  16. Sa nu-l bei pe drum. Stiu, camila rezista la seceta, nu bea opt ani si tot e-n stare sa transpire daca vrea. Tu însa esti o varietate care se hidrateaza des.

  17. Alexandre, migdale la pătrat şi turtă dulce? Aiurez, mă înec în bale. Nu-i frumos.
    Pe dracu’ şi-a trimis Probus armata volens nolens la săpat via. Aşa a rămas varianta oficială în istorie, ca să dea bine. Cine ştie câţi istorici au fost asasinaţi prin înecare în bere ca să se păstreze minciuna. De fapt armata a dezertat şi s-a apucat de cultivat şi băut ce povesteşti tu aici. Abia pe urmă s-a prins Probus şi le-a confiscat cramele, şantajându-i să mai pună câte o piatră la un drum sau o conductă la un apeduct. Altfel era jale. De altfel, vestea a fost păstrată bine în circuit închis vreo două secole, după care au poftit şi alţii şi iaca aşa cade un imperiu.

  18. Migdale la cub si în 4D, Petronia. Cu Probus asta daca e cum zici tu, mare mafiot era. Da n-am acces la arhivele CNSAS-ului lor.
    Cultivau romanii, zici ? Pai parca nu le placea, parca strâmbau din nas si ziceau ca numai mocofanii aia hirsuti de gaulois sa dea cu sapa, ca e munca de jos. A, c-au deschis tripouri si liquor store, da. Nu ma-ndoiesc.
    A propos de migdale ori doi: nu chiar din secunda unu, ci ceva mai târziu am învatat ca vinul se adulmeca de doua ori. Al naibii uneori se schimba ca un Rubik’s cube. Asta avea de toate, zau, era asa o gradina si o livada în el ca zau m-am fâstâcit, nu mai stiam ce sa spun.
    Si chiar asa cu centurionii aia, zici ?

  19. Pe cuvânt de Boadicea. 🙂
    Dar migdalele poţi să le strecori în vin de câte ori vrei. Sunt înnebunită veveriţeşte după ele. De fapt, am un sac cu migdale în loc de perna sub care am stingătorul de incendii. De asta dorm aşa rar, pentru că ronţăi.

    Şi a propos de romanii viticultori… Totul, mereu şi pentru toţi depinde de motivaţie.

  20. Si eu care ma consolam cu gândul ca muncile mele agricole la care am fost numit voluntar aveau o traditie…
    Petronia, mi-ai distrus un mit.

  21. Bine, dar şi tu aveai o motivaţie: să te fofilezi. E cu două direcţii chestia asta.

  22. Adica anghila poate sa fie în farfurie sau sub o piatra.
    Da, la porumb m-am fofilat jumatate de zi printre rândur dupa care m-am fofilat ca ma doare genunchiul. Dus-întors in mai putin de o zi. Cea mai mare izbânda militareasca ever.

  23. Problemă: ipoteza – vinul roşu se serveşte la temperatura camerei. Contraipoteză – uneori eu simt mai bine gustul dacă vinul e rece chiar dacă e şi roşu în acelaşi timp. Întrebare – poate vinul să fie şi rece şi roşu în acelaşi timp?

    Rezolvarea mea e pozitivă şi se consumă în prezentul povestirii.

  24. Rezolvarea mea e ca raspunsul depinde de temperatura camerei.
    Dificultatea e ca sunt friguros.
    Asa.
    Deci nu am alta solutie decât sa sacrific în numele stiintei niste chestii inutile din frigider si sa înlocuiesc spatiul cu niste sticle de rosu.
    Etude cas-témoin: noroc ca le am în dublu dupa care compar. Asa. Dar în dublu orb nu se poate, fiindca avem înca receptori termici.
    Ramâne sa guste altcineva.
    Ce ma fac ?
    Vino cu prezent cu tot încoace sa continuam experimentul, ca sa fie obiectiv.

  25. Alexandre, de acum poate să fie şi obiectiv Canon EF 800mm, că partea mea de experiment… cum să-ţi spun… a cam fost lansată în circuitul vinului în natură. Dar din câte îmi dau seama ai suficient material pentru un două eşantioane reprezentative numai bune de comparat. Doar nu ţi-oi fi stocat numai albe?!

    Din chestiile inutile din frigider poţi să alegi cu ochii închişi numai să nu fie potabile.

  26. Cum o sa am numai albe ? Tocmai umplui un portbagaj cu 30 de sticle de Château Villa Bel Air, millésime 2006. Rosu. Adica sa tot refacem experimentul de cinspe ori, sa verificam daca de fiecare data iese la fel.

    Cum tot ce e în figiderul ala e prezumat comestibil, ma vad fortat sa iau un alt frigider doar pentru experiment. Totul e sa gasesc un non-stop.

  27. Nu contează. Nici o mâncare nu se strică până dimineaţă, sau dacă se strică înseamnă că nu merita păstrată în frigider de la început, de fapt nici nu merita cumpărată, nici produsă, nici gândită, nici nu merita să evolueze din protozoare nici nimic. Deci scoate tot şi pune lotul de control la rece, 15 perechi sunt numai bune ca să fim siguri că obţinem o concluzie relevantă statistic, adică o majoritate. Care nu poate decât să-mi dea dreptate.

  28. Musai. Oricum eu nu mai stiu sa socotesc fiinca am pus aritmetica-n cui imediat dupa treapta a dou. Tu te ocupi de calcule, eu de logistica.

  29. Bine, matematica mea expertă spune că 15 împărţit la rece = Petronia are dreptate măcar când nu chinuie pe nimeni cu vinul roşu rece. Îmi place, să-mi mai dai calcule de făcut.

    … Şi vezi că tot calculele mele zic că jambonul ăla merge cel mai bine într-o baghetă despicată median, cu brânză de capră şi oregano proaspăt plus exact 39,5 seminţe de susan. Nu ştiu, sunt posedată de matematică. Help?

  30. @musiu: Am ajuns! Gutuiul e plin de gutui, iarba este tunsă corect, aricii nu ştiu pe unde s-or fi pitit, aud mieunat sfios din spatele uşii de sticlă, da’ e prea întuneric şi nu nimeresc intrarea în pivniţă să adăpostesc molanul ‘cela! Cât a mai rămas, că a trebuit să cinstesc multe personaje pe drum!

  31. Aricii sunt mieunatul sfios din spatele uşii, Nipedaros. Sunt ventriloci şi antrenaţi să ucidă, asta e tactica de diversiune. Ai mare grijă.
    Păcat că molanul ăla a trebuit să se conformeze zicalei că până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii, respectiv până la Alexandre – vameşii.

  32. Nu-i bai! Ei au crezut că e doar portbagajul plin cu molan! Nu şi-au imaginat cocoaşele cămilelor din caravana legată de maşină umplute cu altceva decât cu apă! Ei bine, s-au înşelat! Acum trebuie să deşert molanul din cocoaşe! Şi musiu care nu mai apare …!

  33. Ei, o să apară. Şi o să găsească la poartă o turmă de cămile bete criţă şi în pivniţă o Nipedaros bătând nervoasă din picior şi cântând vechea lui cerinţă marinărească în sticlele golite, cărora le pune dopul când se termină strofa. Pentru refren, sticle separate.

    Nipedaros, rugăminte: fotografiază-l.

  34. Petronia: pe Musiu să-l fotografiez? Da’ ce? L-a văzut cineva? Am dormit prin vecini, în hamac-ul japonezului şi m-am hrănit cu gutui şi-am băut din molan! Dacă nu apare nici azi, mă duc în Târg la Orleans şi vînd cămilele cu tot cu cocoaşe! Să se bucure cin’ s-o nimeri! Aşa cevaaaa!

  35. Soro, hamacul ala tot al meu e.
    Afla ca am robotit intens, am parcat camilele-n caravanserai, am tras molanul la sticle, am tiparit etichete, am grijit de asternuturi proaspete, am fript ceva guitatori, am udat jardenul, deh.
    M-am lasat si tras în poza. Nu-s ce-i venise japonezului, îsi regasise vocatia si clicaia-n nestire. Parca ar fi avut vorba de la cineva.

  36. Dacă a pierdut momentul în care ai găsit caravana la poartă, degeaba. N-are vocaţie, e un japonez ratat.

  37. Petronia, ceva-mi spune ca omul era pe faza. Cum a intrat caravana-n jarden am simtit ca un fulger asa în ochi, dar afara era senin.

  38. Aia era un flashback al tău, intern, dintr-o viaţă anterioară de emir. Normal că în ochi s-a manifestat, doar când te bucuri şi ţi-e poftă de ceva nu se zice că-ţi lucesc genunchii.

  39. Emir, Petronia ? Eu sunt un ghiaur avant la lettre, zau.

  40. Ei, în altă viaţă ai fost spion. Ghiaur sub acoperire.

  41. Pfiiii! M-am dus şi eu să vizitez acel mic bijou, pe numele lui Hôtel Cabu, că prea m-ai încântat cu el şi când mă întorc …. nu tu cămile, nu tu molan! Doar un miros apetisant care m-a făcut să mă înspăimânt că japonezu’, drept plată pentru hamacul care nici nu era al lui, mi-a pus pe frigare întreaga caravană! Da’ cică m-am înşelat!
    Na! Noaptea e încă tânără! Începem cu molan de încălzire sau îmi oferi altceva, musiu?

  42. Soro, e prapad. Patru butelci am destupat în seara asta, patru, si toate sunt vin de surcele, afara de una. A mai eftina si cu eticheta de aprozar. Ca sa vezi. Un Cahors luat pe nimica toata, Malbec plus Merlot.
    Ada paharu’ncoa sa’z torn.

  43. Alexandre, meriţi o nouă medalie pentru eroism altruist vinicol. Cum te faci cobai de dragul nostru… Vorba voastră, aşa cevaaa…

  44. Musiu? Ai îmbuteliat molan-ul şi te-ai ferecat cu el în pivniţă? Cică lipeşti etichetele! Da’ chiar atâta? Am decoperit căsuţa din copac … te-aştept acolo cu mult promisele soiuri de vin.

    Later edit: … îmi pare că nici cântând în gura mare despre marinarul barcelonez pe străzile din cartier nu reuşesc să te urnesc din pivniţă!

  45. Petronia, parol. Patru, cu toatele. Am spoit lavaboul în rosu. Quelle déconvenue ! Dar am, puse de-o parte, alte unguente senzoriale de palat. Si castel.

    Soro, stai sa ispravesc de rânduit molanul, ca mi-ai adus un tren întreg. Sticlele sunt – what else – de plastic (molanul se eleveaza în PET-uri), iar pe etichete (hand-made) scriu cu carioca jumate uscata, începând de la mijloc si-nghesuind literele spre margini, ca sa-ncapa. On est puristes ou on ne l’est pas, zau.

    Cânta despre marinar în crama, soro, ca are acustica buna, numai noduri si ventre, zau. Arunci vocea printre sticle ceva de nedescris.

  46. M-am blocat.
    Cand vinul nu e de marca, oare se poate deosebi un vin de surcele de un vin de vitza ?
    sigur se poate ?
    adk se poate invata ??? 🙂
    ps – eu am fost bautor de cola …

  47. Bine-nteles ca se poate. Uneori sunt surprize placute, însa cel mai adesea cel care conteaza e producatorul. A.O.C. – sau D.O. C. la noi – nu e neaparat garantia unui vin bun. Însemneaza doar ca vinul respecta anumite specificatii.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s