Ineption.

Babelor,

Să fi tot fost vreo 13:45 ieri, când mi-a venit o idee: ce-ar fi să merg la Sun Plaza să văd un film? Zis, făcut, ajuns cam târziu. Din tot ce rula, singurul lucru tentant era Inception, al lui Chistopher Nolan. În rolurile principale, Leonardo Di Caprio. Începuse deja de vreo 20 de minute, dar asta e. Intru în sală, intimidez grăbită un cuplu de tineri care se giugiulea de zor (în afară de noi trei nu mai era nimeni), mă uit pe ecran.

Bun. Acum ar urma partea în care eu vă descriu destul de mult din film cât să vă fac curioase, dar destul de puţin cât să mai merite să-l vedeţi. Doar că îmi este cu desăvârşire imposibil, pentru că habar nu am ce se întâmplă în film, ba pe alocuri nici măcar cui. Să zicem totuşi, de amorul artei, că este vorba despre o gaşcă de criminali din ăia care au atât skilluri soft cât şi skilluri hard (adică ştiu şi să programeze un computer, şi să tragă cu mitraliera mergând pe schiuri) care intră în visele oamenilor şi le modifică, inducându-le visătorilor nuş’ ce gânduri. Din păcate, nici scenaristul, nici regizorul (dacă nu cumva o fi una şi aceeaşi persoană) nu s-au străduit prea mult să afle cum e cu visele, de ce există, cum funcţionează, etc., aşa că filmul a ieşit un fel de Matrix mai prost. Deci ăia intră în visul unui miliardar ca să-l facă să-şi vândă firma, odată ajunşi în vis crează un vis în vis şi intră şi-n ăla, după care aşa, de-ai naibii, mai fac încă un vis, deci avem vis în vis în vis, şi să nu uităm că mai există şi o realitate în care ăştia trebuie să se întoarcă. Ar mai trebui spus că ce scriu eu aici e simplu şi uşor de înţeles, spre deosebire de film.
În fine, ce să mai zic despre el? Era anapoda, şi nu din cauza subiectului, ci pentru că nimeni din cei care l-au făcut nu cred că a înţeles mai mult decât mine. Adică probabil că cineva venea la Di Caprio şi îi zicea „Leo, tu în scena asta eşti în subvis, dar te gândeşti la visul original, în care ai lăsat-o pe nevastă-ta, care o să apară totuşi şi în visul ăsta, dar de fapt nu va fi ea, înţelegi, deci n-o iubeşti la fel de mult ca în previs, nu?”. Di Caprio se uita la ăla şi dădea din cap, dar dădea din cap pentru că ce altceva să facă? Semnase contractul, luase banii, acum trebuia să joace.
Aş mai adăuga că efectele speciale din film par mai vechi decât alea din Matrix, şi că avem o scenă de urmărire pe schiuri furată dintr-un Bond vechi, cu Roger Moore, doar că acolo era mai bine făcută. Per total, filmul are prea multe idei pentru un film de acţiune şi prea multă acţiune pentru un film de idei. Totuşi, dacă vreţi să vă scorojiţi creierii şi n-aveţi nimic de băut prin casă, mergeţi liniştiţi. N-o să câştigaţi nimic, dar nici n-o să pierdeţi nimic. Şi dacă la sfârşit o să fiţi în stare să-mi spuneţi de unde poţi face rost de dinamită într-un vis din vis, sunteţi tari.

Vă pup,

Rhetta

PS: O cola mică, şase lei cincizeci? Pffff!

Anunțuri

5 comentarii

  1. a fost macar cola mai buna? ;))

  2. Nu, draga Elza, a fost o amarata de Coca Cola, rece, fara gheata, la pahar, cu pai. Bine, acum daca stau sa ma gandesc, a fost foarte buna, ii simt inca gustul pe limba si pe pulovar, unde am varsat jumate din ea incercand sa inteleg ce se intampla in film. Da’ chiar sase lei cincizeci, totusi…

  3. tovarasa educatoare,
    ce importanta are de unde faci rost de dinamita intr-un vis din vis? daca tii foarte mult la intrebare, uite un raspuns: de la acelasi dealer de personaje, haine, tigari, cladiri, amintiri si alte delicatese. ;P

  4. Cultiur, ai ?!

    http://camionagiu.ro/?p=1253


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s