Babelor, mezami,
Aferim bairam parizian. Deseara o serbam pe Rhetta, la Grand Palais. Fandacsie mare, vârsta de jubileu, nouascinci de ani tout rond. Am închiriat Grand Palais nu de alta, da’ trebuie sa încapa, printre sutele de invitati, tortul (de la Vignon, traiteur parizian rue Marbeuf, ce naiba, we ain’t cheap, adica n-avem ciulini în buzunare). Am vrut noi sa punem ceva mai putin de nouascinci de lumânari – vreo treizeci, ca doar Rhettei cam atât îi dai : nici urma de artroza pe radiografia mâinilor de asta-primavara, mai tineti minte ? Ne-am susotit cu Petronia, Vasile si Veta, ne-am scarpinat în ceafa, deh, pâna la urma ne-am decis sa le punem pe toate, oricum o sa le sufle instant, si asta cu o sngura nara de la unspe metri departare, vorb-aia, piece of cake. P-orma mai tre’ sa-ncapa si Airbus-ul ala mare, A 380 (asta e cadoul meu, cu echipaj cu tot, da’ shhht, sa nu suflati o vorba). Mai greu a fost sa gasesc un ambalaj frumos pentru avion, si panglicile de rigoare, ca sa ramâna totusi o surpriza când o sa deschida cutia.
În rest, ne-am ocupat de toate. Veta s-a ocupat de orchestra (a-nchiriat Berliner Philharmoniker) si de repertoriu, Vasile de personal si de toate reglajele desfasurarii seratei, Petronia de decoratiunile interioare. La meniu ne-a dat o mare mâna de ajutor Zâna Eficientei (ceva extraordinar, nici nu va-nchipuiti). Vinurile si sampania au cazut în sarcina mea. Romanée Conti 1945, cela vous dit ?
Foc de artificii facem alaturea, pe Champs de Mars. În deschidere, ceva focuri bengale de o suta douaj’ de metri suflate de Dragon pe nari, pe urma prapad son et lumière cu Grosse Bertha, cu grenadele, tunurile, tancurile, bazucile, Kalashnikoavele si minele anti-personal din dotarea familiei, nu cu pocnitori chinezesti înmuiate. Distribuim casti si bunkere, nu va temeti. O sa vina si Piticu – tot si-a luat frac si papion de la Cora. O sa ne faca niste demonstratii, cica e mare înghititor de sabii (adica bricege, toutes proportions gardées, ce naiba, i-am spus sa fie rezonabil, sabiile sunt prea lungi si nu e cazul sa-l punem la protap, ca ne mai trebuie. Sabiile, that is.).
Hai, gata, fuga la Otopeni ca va asteapta toata flota Erfransului, pusa la dispozitie pentru voi. La Roissy va asteapta limuzinele.
Tenue de soirée exigée, ramâne cum am stabilit, da ? Ne vedem acolo, pe la sapte jumate.
Fiti cuminti,
Va pup.
15 comentarii
Comments RSS TrackBack Identifier URI
Surorile Marx 
Musiu Alexandre, sper ca nu ai uitat sa le dai alora de la Erfrans si alora cu limuzinele canistrele cu benzina de le-am lasat pe hol aseara, ca au sunat si au spus ca sunt cam stramtorati. O mica schimbare si la capitolul artificii – nu va fi pe Champs de Mars, da’ am vorbit cu baietii din Clichy-sous-Bois si se ocupa ei. De meniu sa nu’ti faci griji, o sa fie de exceptie – doar sa vina astia cu butelia si ma apuc de treaba.
Haaaaa, splendid.
Da, le-am dat carburantu.
Pai atunci, zâno, daca facem focul de artificii la Clichy-sous-Bois, însemneaza ca flambam si limuzinele. Oricum la obrazuri asa fine ca ale noastre asemenea hardughii sunt de unica folosinta, nu ?
musiu, mare chef!!!!!
e surpriza? e cu cadouri? la multi ani babao si sa imbatranesti frumos,daca pot sa pronunt cuvantul „imbatranesti” la o asa tanara doamna.:)
Chef, Anaid, ada degraba niscaiva budane sa fim si-oleaca etno pop, na !
flambam, Musiu, flambam tot – clatite, limuzine si asa mai departe 🙂 daca doriti, o putem flamba, in cel mai sarbatoresc mod, si pe sarbatorita.
Zâna Eficienţei, pune repede de nişte clătite flambate până nu vede Rhetta c-ai vrut să-i dai foc. Vezi tu, în fiecare an un musafir păţeşte ceva la petrecerea de ziua Rhettei. Ceva groaznic care presupune recuperare din pădure şi apoi recuperare medicală. Vrem să ne lăsăm în continuare balele pe blogul tău.
Io zic sa nu puneti mincare picanta la masa ca ma apuca sughitul si’or sa iasa focurile in cod morse. Nu de alta, da’ vreo 10 ani de acum analistii de la NASA or sa se chinuie sa descifreze mesajul.
Q.E.D în ce priveşte afirmaţia mea de mai sus.
Nu-i nimic, Dragoane. La tine se poate aplica soluţia aia cu băutul unui pahar cu apă pe nerăsuflate sau după aia ies semnale cu fum şi iar se ambalează NASA?
Recuperare din padure? Keine probleme, ca am citit ‘Survival 101: Hansel und Gretel ‘si sunt dotata cu firimituri in buzunarul sortuletului. Plus briceag, lanterna, amnar si pulbere deshidratata de proteine. Merge?
Plus cremene, zâno. Si un bidonas cu vin, puterea ursului.
Asa, bine ca zisesi de cremene, ca nu imi mai aduceam aminte cum ii zice. O sa inmoi firimiturile in vin si ma si impartasesc, daca e cazul.
Pe mine m-ai uitat, Musiu-fandacsiu :);)
Dar eu pot să-i pregătesc Rhettei un decolteu fără de pereche. Na! :):)
Să vezi tu atunci ce flambări spontane se vor înregistra printre foştii, actualii şi viitorii ei iubiţi despre care nu ne-a mai povestit nimic în ultima vreme, dar pe care sper că i-a invitat la marele bal.
Boierule! 🙂
Heruvimo, nu te-am uitat, esti mereu invitata oriunde curg vinul si vremile desfatarii. E din oficiu, de la sine înteles si de drept divin.
Degeaba, musiu!
N-ai chemat lăutarii … se cheamă că n-ai bairam!
Poa’ să vină toate Philharmonikerurile din lume, fără lăutar …. nu curge vinul, nu se flambează clătitele!
Câte mai ai de învăţat! Aşa ceva …. !
Fara marinari inamorati în pripieala unui tranzit iberic, nu se egzista neam lautar. 🙂
Altminterelea, da, soro, ca bine zici. Multe mai am de-nvatat. But then again, stii bine ca faci parte integranta din delegatia oficiala, e stabilit de ani de zile. Ucaz si pecetie.
Însa Barcelona e doar pentru mine, în priveu si nu-mpart cu nimenea, nah.