Londra, scurtcircuite sci-fi si ghicitoare barosana

Toate la un loc, babelor, dar sa-ncepem asa :

“No-one would have believed, in the last years of the nineteenth century, that human affairs were being watched from the timeless worlds of space. No one could have dreamed that we were being scrutinized, as someone with a microscope studies creatures that swarm and multiply in a drop of water. Few men even considered the possibility of life on other planets. And yet, across the gulf of space, minds immeasurably superior to ours regarded this earth with envious eyes; and slowly, and surely, they drew their plans against us.”

Listen…

În bezna jilavă optzecista de acasa, când Drumurile Europene se strabateau numai în vis pe sticla ecranului TeVeRe unu si Harta Europei însemna doar o melodie veche deja de zece ani a baietilor de la Mondial ori cel mult o pagina într-un atlas de geografie, chestia asta îmi suna totusi al naibii de atragator. N-am stiut de la-nceput ce muzica era si mi-a trebuit o portie sanatoasa de vreme ca sa aflu: The Eve of the War, bucata dintâi a albumului Jeff Wayne’s musical version of The War of The Worlds. HG Wells, excusez du peu. HG Wells… oricât de putin împatimit de sci-fi as fi (heh, je connais mes gammes, tout de même !), scenariul m-a pasionat instantaneu, si asta a fost un prim scurtcircuit, de sorginte onirica. Visul de a vedea Londra, nu pentru aburul lui Turner sau vreo schimbare efemera de garda, ci pentru si musai fix dupa traseul narativ: High Street – Fulham – Putney Bridge – Brompton… Destinatia devenise fulminant unul din sertarele mele cu fericiri, pe care aveam sa-l deschid pâna la urma mai târziu. Fericiri nu doar pentru reperele must see de carte postala, tintuite-n istorie si-n travel guide-urile de capatâi ale turistului de suveniruri, ci pentru nenumarate alte beatitudini furişe, de care Londra n-o sa duca niciodata lipsa.

Intermezzo: mizanscena radiofonica a lui Orson Welles de bagat mapamondul în frici cianotice suna asa, prin 1938:

Dar aici era arzator de musai sa ajung. Aici, la Westminster. Deasupra, Westminster Abbey, Westminster Cathedral, Houses of Parliament si toate celelalte efigii, stim si iubim. Dedesubt însa, în strafundurile viscerale ale metroului, contrast izbitor în plex si schimbare de decor fara somatie si fara camera de decompresiune: Westminster Tube Station, interstitiu urban tentacular si matrice anguloasa de compostura brutalista, semnata Michael Hopkins. Futurism sadea, dar în cheie oarecum antifrastica, fiindca – pe de-a-ntregul anapoda si-n rasparul impactului pavlovian de furnal industrios sau de coregrafie de antrepozit prafos si reavan – sinapsele mi-au scurtcircuitat din nou, de asta data distopic si catre cu totul altceva.

Si continuam asa: “Where I lived was with my Dadda and Mum in municipal flat block 18-A Linear North”. Da, poate o sa vi se para curios, dar gândul mi-a zburat catre alte betoane, brutaliste pâna la ultra-violenta mecanica a portocalei (doar acolo s-a si filmat în parte), ridicate prin anii saizeci. Binsey Walk si Tavy Bridge Centre, Thamesmead South, London SE2. Prapad edilitar plumburiu, sistematizare laburista cu gust artistic salciu si voluptate calamitoasa de reteta de antidepresoare, întru relocarea (sic !) pulimii proletare. Pentru unii, da. Dar pentru mine, destinatie de pelerinaj viitor (ca n-am avut vreme ultima data) si sinestezie vesnica. Fiindca da, call me hazy, call me crazy, nu ma supar : cu ani în urma, as fi trocat tot seizième-ul parizian pe asa ceva. Poate si azi ?
Pozele sunt sutite de aici, Copyright ©2008 The Worldwide Guide To Movie Locations (mai sunt vreo câteva pe site)

Si acuma, ca ma tiu de cuvânt, poftim ghicitoare. Se dau urmatoarele : Fahrenheit 451 (filmul), 1984 – George Orwell (cartea, filmul, whatever) si HG Wells (the man himself). Problema : sa se gaseasca un ceva anume comun, ceva care nu pleaca de la fictiune. Dar care devine. Daca va gânditi la ce m-am gândit eu fara sa va duceti la Madame Zelda sa va citeasca-n globuri de cristal, premiu gras. Nu stiu ce, ma mai gândesc. Daca nu ghiciti, cazne grele.

Haidi, fiti cuminti si sa scrieti frumos, ca pe curat, ca tin cont.

Sâmbata strâng lucrarile, deci aveti timp berechet.

Va pup.

Anunțuri

32 comentarii

  1. Ai şi tu lucrare de control: pune tirbuşonul de recomandă un vin care să meargă cu minunea pe care ne-a dedicat-o Zâna Eficienţei:
    http://zanaeficientei.wordpress.com/2010/12/08/snowy-chocolate-roulade/

  2. Sa zic, atnci: Muscat de Rivesaltes, Banyuls, Sauternes sau un Porto.

    Mvaaaai, zâna ! Sar’na ! Oau ! Viitura de amilaze sunt !

  3. Ladies and gentleman !…
    scurt/2….. ce au in comun :
    all * talented s#%t *…. nu-i fictiune e fact 🙂
    Madame Zelda , are in glob de-o vreme…fulgi de Nea zapada , or pureci , nu vad exact caci se aud *stirile lui Orson ,* la vecinii din NJ , tocmai scartie ceva metalic care-mi da goosebumps ! brrrrrr…. au venit , iar 🙂
    zi buna , extraterestrilor ! iarna blanda la Ro&Fr

  4. Wind, bine ca mai adii si pe-aici. Ai iscalit lucrarea ? Da ? Ai îndoit coltul si lipit eticheta ?Da ? Bun. Ti-o mai las, daca vrei, cum am spus: clopotelul suna sâmbata. Musiualexandru always rings once.

  5. Pai e frumoase faptele tale, Musiule? Am de lucru de nu ma vad si tre sa termin repede, ca ma duc diseara la o rocareala – si io stau de-o ora sa caut ce au in comun F 451, 1984 si Wells! Tz tz tz… Bashca faza ca ma dadeam mare sefegiu si mare fan Wells… Astept cu mult interes raspunsul.

  6. In alta ordine de idei, poftim o leapsa, asa, de Mos Niculae:
    http://veone.wordpress.com/2010/12/08/dusmanul-meu-de-moarte/

  7. nibiru?

  8. Mie ‘The War of the Worlds’ mi-a dat intotdeauna fiori, mai ales dupa ce s-a apucat maica-mea, cand eram prin clasa a V-a, sa imi citeasca din ‘Le Matin des Magiciens’. Asa ca voi zice ‘pas’ la raspuns, Cat va agitati voi, ma mai duc sa gasesc o reteta de pui cu lamaie pentru maine. Ma bucur ca v-a placut prajitura – musiualexandre, eu as vota pentru Sauternes, ca Banyuls si Porto mi se par prea … grele 🙂

  9. stupid

  10. Bună, stupid. Noi suntem Surorile Marx. Încântate de cunoştinţă.

  11. @zana: ai vrut sa zici pui cu cartofi prajiti. lamaie se pune la conserva de sardine. sa fim precisi, da?

  12. oui cu lamaie chinezesc, piticule. 🙂 si cu margele 🙂

  13. ou cu lamaie? ce dracie mai e si asta?
    pot sa pun videoclipul cu parizaki? ca tot nu e petronia pe aici. nah, dacii a pus-o sa rontzaie margele….

  14. Dacă e pui cu lămâie şi cu mărgele înseamnă că tre’ să fie vorba de găina aia acră a babei din „Punguţa cu doi bani”.

    Anunţ pe această cale că mărgelele din ruladă n-au avut efectul sperat de Piticugras, care se poate duce la vrăjitoare să-şi ceară înapoi banii pe descântece.

  15. sa asteptam dimineatza. sa asteptam dimineatza petronio….
    cand mergi spre frigider nu auzi margele? eeeh?

  16. Acum că zici, cam da. Dar e ok. Mai multe griji mi-aş face dacă le-aş auzi când merg spre baie.

  17. Alecule, m’ai lovit cu Wayne. Mare fan. Gigantic. Asta a fost una din primele chestii babane pe care le’am ascultat si mi’am dat seama ca’s babane. Cum sa zic? Pe asta a cazut casul. Iar prima auditie are o poveste mare. Una din povestile alea care iti marcheaza viata. Tot ce pot sa spun fara sa scriu 2-3 romane este ca mi’am petrecut o ora si ceva cu periuta de dinti si pasta in mina, cu prosopul pe dupa git, intr’o dimineata rece de vara la munte, cu fundul pe bordura spalatorului in aer liber, cu ochii mari si inconstient ca viata se desfasura in jurul meu, ca ora micului dejun trece (eram intr’o tabara) iar din doua boxe enorme Vermona curgea War of the Worlds.

  18. dragonel: noi aici vorbeam de ou cu lamaie si de margelele din burta petroniei. zau… pastreaza-te on topic.

  19. pitice, asta este exclusiv problema ta. Cind vine vorba despre War of the Worlds, poti sa numeri matale toate ouale din lume ca pe mine nu ma faci sa schimb subiectul. Ia o lamiie si’o sa’ti treaca daca nu’ti convine.

  20. Şi mai ales poţi să numeri ouăle Petroniei.
    Vezi că a descărcat Shakira un camion de lămâi.

  21. Gata buei, am venit. Fusai cum ‘cem lu’ Vasile, dupa neste vin la Paris, aisa vezi tu Petronie de ce.
    Asa.
    Piticule, lamâia se manânca cu metroul, da ? Nu uita sa iei vreo câteva lamâi în buzunar. Si un briceag. Înainte de fiecare curba, înghiti câte o felie, hop-hop, si viata o sa ti se para un lung fluviu linistit. Sau ai si rau de Dâmbovita ?

    Zâna, OK, Sauternes. Monbazillacaul îl lasam pentru foie gras.

    Exact, dragoane. Genul de scenariu care nu se sterge.

    Veutzu, ridic manusa. Da-mi doar un mic ragaz, sa pun vinul ala la pastrat. Dar ma-ncumet.

  22. Sotia boring / amanta interesanta? Mildred / Clarisse, Katharine / Julia, Amy / celelalte?

  23. Cherche, Veutzu, cherche….

  24. Nu, Musiule, nu sunt cherchelit!

  25. Sa va dau raspunsul la ghicitoare ?

  26. fabian society, orientari de stanga, caricatura totalitarismului?

  27. Noemi, exact si întomnai si perfect care bravo.
    Fabian society. HG Wells a fost membru. 1984 e un soi de satira a unei societati – în imaginatia lui Orwell – de compostura fabianista. Fabian, personajul filmului Fahrenheit 451 (cu totul altceva decât Fabian din roman), clin d’oeil al lui Truffaut ?

  28. da???????

  29. la triangulatia data de tine, aterizarea la punct fix era o kestie cu probabilitate destul de mica:)

  30. Asta era si scopul. Dar o sansa mica tot exista – la preuve, t’as réussi.

  31. bine. inseamna ca deseara o sa merit inca un deget de vin. mi-e teama de ce-o sa ajung eu pe blogul asta, of.

  32. asa. si acum sa vorbim despre premiu, da?


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s