La câţi ani?

Oamenilor,

Eu mă plâng mult, ştiiiiu. Ştiu. Da’ de data asta promit că o să încetez să mă plâng de o expresie dacă cineva îmi explică logica ei. Cum să spui, scrii, luminiscrii, trasezi în zăpadă sau pictezi pe garduri urarea „La mulţi ani 2011!”? [înlocuiţi „2011” cu orice alt an] Serios? Cam la câţi 2011, aşa…? Da’ pot să-l trăiesc mai întâi ca să văd ce-i de el, dacă vreau să fie mai mulţi sau nu? (La mulţi 2010 nu prea m-aş înghesui de exemplu.) Sau trebuie să mă hotărăsc de la început la cât de mulţi 2011 vreau să fie?

Să vă spun o poveste. Eu am avut o perioadă, în foarte tinereţe, când mă enerva că după fiecare decembrie trebuia să învăţ să scriu o dată nouă. Aveam cam 5 ani. Abia ce reuşeam cu un an că trebuia să se schimbe. Mi se părea absurd. Asta, combinată cu oroarea de „când o să te faci mare o să tai tu porcul” (se spera probabil pe vremea aia la schimbarea în timp a coordonării ochi-mână), m-au făcut să scriu acelaşi an ca dată până în luna din anul următor în care era ziua mea. Când mi s-a spus că nu mai primesc nici un cadou şi nici o petrecere pentru că le mai primisem o dată pentru anul 19xy. Teroare, urlete, stat pe o canapea în greva foamei 15 ore. Aşa înţeleg copiii faptul că un an nu poate şi nu trebuie să se repete.

Întrebarea e: atunci idioţii care nu au nici o tresărire scriind „La mulţi ani 2011!” [înlocuiţi „2011” cu orice alt an] câte ore trebuie să stea pe canapea? Şi mai ales ce fel de canapea? Mă gândesc că dacă poţi ura mulţi ani 2011 [înlocuiţi bla-bla-bla] trebuie să ai o problemă serioasă, chestii cu bucle temporale  şi aşa. Deci canapea cu perne, da?

Anunțuri

73 comentarii

  1. la multi ani 2011 e o dorintza. pentru ca vine 2012 cand o sa zicem adio 2012. ceva cu nibiru si asa. dar stii bine ca o sa ne vedem in dimensiunea a cincea.
    chiar, stiai ca s-a descoperit ca monalisa are tot felu de scrisuri in pupile? ce crezi ca scrie acolo? eh?
    la multi ani 2011. asta scrie.

  2. Probabil, pentru că deja nimeni nu mai pune la îndoială că în Mona Lisa se află codificat viitorul omenirii. Să vă zic un secret din cercuri ezoterice: dacă aţi vedea numai ce informaţii sunt codificate în curul Mona Lisei. Nibiru, 2012 şi Apocalipsa sunt Hora de la Aninoasa pe lângă ce-o să se întâmple în…tr-un an.

  3. Singura belea pentru teoria ta e că obiceiul nu a apărut anul ăsta. Mă tem să nu-l fi inventat chiar io, dacă oi fi molipsit pe careva la grădiniţă. Asta ar explica de ce unii au repetat anii mai târziu, la şcoală.

  4. Hai să trăieşti Petronia!
    „La mulţi ani 2009!” şi „La mulţi ani 2010!” urez cu dărnicie la duşmani!
    Pantru prieteni şi băieţi buni „La mulţi ani 2007 şi 2008!”
    Cu 2011 aşteptăm să vedem ce zice Urania!
    P.S. Dar în ce trib de amazoane ai copilărit, draga mea, că nici la noi la cuţitarii de la Brăila nu se pune problema să taie fetele porcul!
    În schimb, pe mine mă terorizau cu una şi mai feroce: dacă eşti cuminte, după ce-i tăiem gâtul poţi să-l încaleci şi să-l călăreşti cât vrei!
    Au încercat o dată să mă suie pe cadavrul cald al porcului dar am urlat de s-a auzit până la Galaţi şi cu părere de rău mi-au dat drumul.

  5. Petronia. La multi ani anu’ cutare e urare cu adânci radacini traditionale Fat Frumosesti: adica sa avem mai multi ani doua mii. Paregzamplu. Sa crestem într-un an cât în mai multi.

  6. Ha. La asta nu era decât problema că era necooperant. Ronţăitul urechilor şi cozii. La aia ziceam mereu „pas”. Fiecare cu limitele lui.

  7. Alexandre, asta e inversul a ce zici tu. E să creştem în mai mulţi ani cât în unul. Şi nici măcar nu ştim în câţi ani. E tortura din „Amintiri din casa morţilor”: grea nu era munca silnică, ci faptul că nu avea termen. Nu avea repere.

  8. nu stiti nimic. e ca cand te adresezi anului. ca ii zici lu an ca la multi ani. pentru ca anu traieste doar 1 an. adica il periezi asa…

  9. Pitice, tu te apuci să urezi efemeridelor „La multe zile”?

  10. Sa-i uram mai degraba lui Vasile: La multe minute !
    Gratis. Minutele, adica.

  11. Păi da. Dar alea-s reîncărcabile. Încarci, scândură-n cap, telefonul are amnezie, totul e ca prima dată. Cam ca Rhetta. Hopa.

  12. Si noi care credeam ca telefonul tine minte gen Persistance de la mémoire sau asa ceva

  13. Numai vara.

  14. Si sarbatori legale nu ?

  15. Ce sărbători legale sunt vara? În restul anului nu se pun, că atunci telefoanele se topesc numai uitate în cuptor.

  16. Pai nustiu. Nu e nimic, vara ? Doar sarbatori ilegale ?

  17. Sigur. Să întrebăm un clasic: abandon de minor dat în grijă şi plecat la scăldat, furt de cireşe, maltratarea animalelor pupezeşti. Etc.

  18. La Gaudeamus o doamnă elegantă răsfoieşte „Copilul Dunării”, citeşte vreo două poveşti apoi exclamă:
    -Omu’ cât trăieşte învaţă! Nu ştiam că Ion Creangă a scris-o p-asta cu măgaru’!
    Siderată îi iau cartea din mâini şi-i arăt coperta: Doina Popescu-Brăila.
    Zice:
    -Nu contează ce scrie pe copertă! Editurile sunt oaţe!
    Când a zis că vrea dedicaţia pentru Maria-Thereza cu th am aşteptat să-mi plătească şi abia apoi am scris: Pentru Maria-Thereza Anghel, zisă Mimişor…
    Face câţiva paşi apoi se-ntoarce:
    -Sper c-o are şi p-aia cu pupăza!
    -Cu barza!- zic eu.
    -Că bine zici! Cu barza! De ce m-oi fi gândit la pupăză?

    P.S. Rodica Popescu-Bitănescu ar fi dat în icter de invidie. Mimişor a avut un număr de primă scenă!

  19. Ai luat bani pe o carte dedicată celei mai tari împărătese a Austro-Ungariei? Oooh. Blindează-ţi gâtul, ghilotina e nasoală: tipa era cumpărător misterios.

  20. „La multi ani 2008” are sens, a fost an bun pentru vinuri, sa mai tot fie d’astia. In rest, cred ca e o greseala de punctuatie. Ar fi vrut sa scrie „La multi ani! 2010”, adica urari din anul cu pricina. Da’ cine mai da doi bani pe punctuatie in zilele noastre? (cred ca mergea si cu „La multi ani, 2010!”)

    Off-topic: Observ cu incintare ca mai sint si alte babe brailence printre noi, nu mai mai simt singur in batatura.

  21. Dragoane, le-ai inventat o scuză mai bună decât cerea situaţia. Tocmai de asta s-ar putea să fi descoperit cauza primei redactări de tipul ăsta.

  22. Maria-Thereza cu „th” mi-a făcut un număr atât de haios, încât am zis că-i de la camera ascunsă. Şi, evident, întâi i-am luat banii, fiindcă era cam trampalie şi riscam să rămân cu dedicaţia scrisă aiurea.

  23. Hai, salut, Dragon de Brăila!

  24. Petronia, daca ar fi asta singura prostioara… Dupa cum iti spuneam si acum citeva seri, e plin orasul de urari americanesti. Nu mai vezi un „Craciun fericit” pe nicaieri. Si nici alea americanesti nu’s redactate complet. Ca doar sintem in epoca www, e mai cool sa scrii Xmas.

    Nici nu mai am tupeul sa pomenesc despre incompatibilitatea dintre festivismul consumerist ce ne cuprinde si semnificatia momentului. „Iubeste’ti aproapele” s’a transformat de mult in „prefa’te ca’ti iubesti aproapele cheltuind aberant niste bani pentru el”. Si, evident, cu cit mai multi bani, cu atit mai mare dragostea. N’oi fi eu prea ortodox, da’ as avea pretentia ca daca tot alegem sa celebram ceva am putea avea bunul simt sa nu’i deturnam sensul.

    Si cit de suparati eram noi pina de curind ca ne inlocuiau fortat comunistii pe Mos Craciun cu Mos Gerila. Ce ne mai plingeam noi de lipsa libertatii religioase…

  25. Salutari, salutari, Doina Popescu!

  26. Dragoane, îmi permit o mică deturnare la rândul meu: „prefă-te că-ţi iubeşti aproapele cheltuind aberant nişte bani pentru tine.” Serios că dacă aş vedea oameni cheltuind (nu numai bani) pentru alţii de sărbători mai c-aş crede că e ceva autentic în exodul ăsta spre faliment şi Urgenţe.

  27. eu aveam o problema cu anii 1990 si ceva. toti parca erau la fel

  28. nu inteleg nimic din nimic. despre canapea. despre 2011.
    pai sa vezi matale titlurile articolelor de ziarele englezesti, acolo contrageri.
    la multi ani! semnat: 2011. ce era asa abscons in asta?
    altfel, m-au tare mirat amintirile din anii 19xy. cred ca aia cu porcul te-a traumatizat, petronia. da’ ai dreptate cu ailalta, ca io si acuma la batranetze abia ce ma deprind cu scrisul celor patru cifre anuale anoste si iaca se si schimba. de speriat cum ies toate din garantie. isunt panicat. mai ales acuma, in decemvrie. d’aia si scriu prostii pe blogul asta. o sa ma spovedesc pe 31 si ies basma curata de sf vasile nou.

  29. Frei, e simplu: nu poţi ura „La mulţi…” ceva ce nu se repetă. Semnul exclamării pus după an omoară teoria ta altfel bună.
    Amintirile sunt traumatizante numai dacă mănânci cârnaţii prăjiţi pe jar prea fierbinţi şi-ţi cade cerul gurii.
    Întreabă şi tu la vreo firmă de asigurări, poate „asigurare anuală” înseamnă ceva util aici. Poate poţi asigura anul.

  30. semnu’ exclamarii nu omoara nimic, cutitul omoara porcu’.
    tu intelegi ceva, petronia? in caz afirmativ io ma duc la culcare, ca doar somn am, IQ n-am. o sa zici ca am. treaba ta.

  31. Petronia, poti ura, poti, zau ca poti. Stefan cel Mare facea chestii prin anul 6996. Suntem vă leato 2010: nici una, nici doua… iar ajungem în 6995. Cât sa treaca semaforul pe verde. Nici nuzdai seama: moamaa, parca ieri eram în cutare an. La multi ani xxxx înseamna multime, adica de la doi în sus, adica sa apuci de cel putin doua ori acelasi an. Pacat ca nu exista oxacilina pe vremea lui Stefan. Apuca vă leato 6995 bis ? Apuca.

  32. Frei, semnul exclamării omoară de multe ori mesajul, dar nu despre asa-i vorba. Cât despre înţeles, eu înţeleg multe de obicei. Acum nu prea înţeleg ce ar trebui să înţeleg.

    Alexandre, apuca el chiar 7012 dacă avea antibiotice. Dar tu-ţi dai seama câte şanse avem să ajungem iar în 6995 dacă ne împiedicăm de mai multe ori la 2011?

  33. Nu ne-mpiedicam, Petronia, fiindca bem cu masura. Nici nu trisam prin alunecare, fiindca ne punem sosete peste bocanci. Si ceva leucoplast pe talpa, oricum e bine sa ai si curea si bretele. Deci 7012: it was high time…

  34. Poi da. Dar călcând de două ori în fiecare pas nu prea ajungi departe. So in 2010 it was high time people had invented a way to make sidewalks not slippery. 😀

  35. Valeleooo… babelor, pai daca traia Fane Babanu’ pina in 6995 bis… va dati baboseniile voastre seama citi nelegitimi facea? Ne’ajungea de’un pod de copii din flori pe toata lungimea Prutului si ne raminea si de Tisa. Eram cu totii inruditi, aveam urechile mari si nasurile pe masura. Ca sa nu mai vorbim ca ne urau turcii pe vecie de la numarul de batai pe care le luau. Ce idei va vin uneori…

  36. Ce bătăi? Invadam Turcia şi-i învăţam noi ce înseamnă bacşişul. Şi apoi revendicam Moldova în baza testamentului tatălui nostru. Care e în ceruri. Din toate punctele de vedere. Şi în calendar.

  37. Nu revendicam nimic. Moldova era „a urmasilor urmasilor mei da’ numai dupa ce’oi muri eu, fir’ati ai dreac, ca repede mai vreti sa puneti mina pe averea mea”

  38. Păi de ce crezi c-au schimbat ăştia sistemul de numerotare? Când te gândeşti că trăieşte din 69şiceva până-n 7012 normal că nu mai ai răbdare.

  39. Asa. Aici vroiam sa ajung. Deci rabdare nu mai e, vorba scriitorului, s-au scumpit jumatatile de ora si ceasul bate ddoar sferturile. Deci suntem mereu în 2010 si asta zau ca ne ocupa tot timpul, cel putin pâna la anul. Buuun. Sa zicem ca peste doi ani, prin 2012, o luam de la capat cu rabojul. Din nerabdare. Dar n-o luam chiar de la zero, ca tot din nerabdare n-avem chef sa asteptam iar anul doua mii zece atâta vreme. O s-o luam de la capat, paregzamplu, cu o mie nou s’te obzejdoi. Ajungem mai repede la 2010 si mai tragem înca un 2011 ? D’apai cum.
    N-avem deci dreptate sa ne uram La Multi Ani ? Asa cum aveam dreptate în 1983 sai 1984 si asa mai departe, cum ar spune Vasile ?

  40. Alecule, si ce te faci daca apuci sa traiesti de mai multe ori in 1984?

    Sau, o alta idee, daca schimbarile astea sint dictate de Conspiratia Sommelierilor in incercarea lor de a repeta anii foarte buni?

  41. Da, dragoane. Rau an asta, 1984. Saracie curata. Mai ales în Bordeaux 🙂
    Sa repetam 2003, 2005 si 2009. Si 2002, dar numai în Burgundia. Si 2007 în Côtes du Rhône.

  42. 2005 si 2008 mai mult decit decente la Murfatlar. Despre restul nu stiu, sint destul de conservator la vinurile romanesti. Probabil Petronia ma uraste la gindul ca iar o sa bea Merlot de Murfatlar cind ne onoreaza cu prezenta.

  43. Excelent. Pornind de la această idee, vom organiza în viitor repetări cronoturistice în funcţie de ce an îşi doresc oamenii să retrăiască. Se înscrie cineva pentru 1453?

  44. Şi Petronia vă e recunoscătoare pentru Merlot-ul de Murfatlar, care-i place mult şi când se holbează la el o seară întreagă şi când bea o sticlă.

  45. 1453 ca sa’l consiliem pe Gutenberg sa nu’si mai piarda imprimeria sau la Stambul sa le bagam niste cilti pe teava de tun turcilor? Punem si pasta verde de la Rhetta?

  46. Petronia, asta e un moment bun sa ma avertizez sa schimb vinul 😀 Daca zici ca’ti place nu mai pupi matale variatiune. Chiar daca ultima oara te’am amagit c’un Niculitel. 😀

  47. Niculiţelul a fost tare bun. Zic că merită reîncercat. Vin cu sânge de martiri, ce nu-i de iubit?

    1453 ca să încărcăm tunurile cu litere din tiparniţă şi să vedem astfel primul asalt cu cultură. N-ar fi mişto să vezi asta în frescele de la Moldoviţa?

  48. Bine, bine, mai cautam. Data viitoare facem o plimbare prin podgoriile romanesti. Cred ca o iau pe urmele Alexandrului (nunu, nu machidonul) si incep sa ma documentez in privinta vinurilor locale. Vedem ce iasa de aici.

    Excelenta idee asta cu asaltul cu cultura. Din pacate primele versuri care mi’au venit in cap au fost unele comuniste, Paunescu probabil: „sa facem din tun tractoare/din rachete nucleare pluguri de arat ogoare”. Oroare, nimanui nu’i trecea prin cap sa faca tipografii pentru literatura libera. Da’ poate n’a gasit rima potrivita.

  49. Minunat.
    Mai puţin minunate versurile alea. Şi omisiunea: tunurile pot foarte bine fi folosite drept conducte principale (spre deosebire de cele care ocupă deja poziţia asta, ele au probabil rezistenţa necesară integrităţii asfaltului de deasupra) iar rachetele nucleare pot fi folosite ca artificii după ce li se scoate partea nucleară. Care se poate transforma în electricitate.
    Na. Îi înţeleg că nu s-au îngrămădit să pună ditai planul ăsta în versuri.

  50. doamnelor,
    de unde si pana unde, dar vad ca tot la vinuri trageti. dar asta nu-i decat o mica dovada ca ganditi bine. nu neaparat sistematic, dar in principiu bine. cum de ce? ca asa cred io. uite ce mai cred io.
    „la multi ani semnu’ exclamarii” e o expresie despre care nu prea vrem sa mai stim ce naiba insemana. vag, ar cam zice ca sa va fie bine inca ceva timp.
    de unde vine eticheta asta pe care suntem obligati s-o lipim si dezlipim de nenumarate ori? pe an. ba mai apar extremisme grafice de genul „la multi ani 2011” adica nici macar punctuatie, nimic.

    doamnelor, asta e geniul romanesc doar in manifestarea lui cea mai nesemnificativa, care insa e deja deasupra normelor europene: românul spune multe intr-o formula extrem de distilata. cum ar fi tzuica din simleul silvaniei.
    intr-adevar, in formula cu alura inepta, romanul spune de fapt urmatoarele:
    „sa trecem pragul anului nou cu bine si sa ne regasim sanatosi la anul, care sa ne fie an bun, ba chiar mai bun ca anul care trece. si tot asa sa ne fie si ceilalti ani care or sa vina, multi ani buni, tot mai buni, si la multi ani buni cati or sa vie, numai s-avem atata sanatate cu ce sa-i putem trai. acuma ce-i aia sa traiesti? ti-oi spune la anul. si la multi ani ti-oi spune.
    si in sfarsit, pentru memorie, anul viitor are numarul 2011.”

    cam asta a condensat romanul in expresia
    „la multi ani!! 2011”

    servus

  51. Vezi, frantuzul, oricât de latin cârtitor si guraliv ar fi, este totusi – vecinatatea perfidului Albion fiind aceea „care este” – ceva mai parcimonios, mai pragmatic, mai short term: el zice Bonne année ! si gata. Adica un an ti-e de-ajuns, buei, zi mersi, destupa sampania aia si p-orma mai vedem daca si la anul îti urez acelasi lucru, nu ?
    A petits pas, mes amis…

  52. petronia, domnilor, daca mai ureaza careva la multi ani anului 2010, jur ca m-arunc in masina timpului si-l strang de gat pe inventatorul alfabetului. si-al internetului, si-al calendarului. ca n-ati putut sa ziceti la multi ani lui 2005 , da?

  53. ok girls, io am la indemâna sabia de sepukku. daca mai apare si petronia si zice ca tot n-a inteles nimic, la fel ca si noemi, atunci execut ritualul.
    sa ramaneti voi si cu lamultianii mei

    care mai vine cu idei?

  54. frei, eu am inteles perfect, tu ce-ai inteles c-am inteles ? dar daca tot ai baioneta la indemana, fa-i tu un seppuku anului, inainte sa-i treaca prin minte vreo idee de clonare. sau ceva.

  55. eram sigur ca ai inteles perfect, noemi. ca perfectul tau poate fi diferit de al altuia, asta ma nebuneste. acuma vine petronia si zice si ea ca perfectul ei este mmcp
    si asa mai departe pana la sf vasile, vorba lui rechinroll.
    cuget la sugestia cu anul, o sa ma consult si cu musiualexandru pen’ca are el niste metode dramatice mereu la indemâna, da’ zic întâi, mai gandeste-te, ca nu aduce anul ce aduce ceasul.

  56. aici cam ai dreptate, frei. o data, cu diferenta, desi imi cultiv asiduu imperfectiunile, nu altceva. intr-o perfectiune obeza si sedentara, n-as incapea decat lipita ca poster pe usa. si a doua, cu musiualexandre. are metode cu adevarat dramatice, a confundat degetul meu cu un jorum grande jubilee , de n-a adus anul ce-a adus minutul.

  57. Frei, eu înţeleg perfect că decizi să vezi nişte semne de exclamare unde io am zis că nu-s. Dar având în vedere că 1. libertatea de opinie mă ajută să înţeleg perfect cam orice şi nu numai să spun asta dar să şi argumentez, 2. ce am zis despre semnele de exclamare care omoară mesajul mai sus => cred că suntem totuşi de acord în ciuda aparenţelor. Sau că am înţeles dar nu sunt de acord. Sau că suntem de acord că nu ne înţelegem.

    Noemi, înainte să omorâţi anul ai puţină răbdare să-mi adun lucrurile bune din el la adăpost. Nu îneci câinele pentru că are purici, aş spune dacă aş avea câine sau purici. Ceea ce n-am.

  58. ehe, noemi, asidua, te cred. da’ mi-e ca esti autodidacta. (zâmb, zâmb)
    she-i soro jorum ala grande? ca prea sun-a nostimada. (a se remarca: nu întreb nimic de deshte. da’ ma gâdila.)

  59. considera ca am executat sus-numitul ritual, petronia. argumentele tale sunt limpezi ca stânca. acum spiritul lui frei zâmbeste undeva deasupra lesului nefericitului avatar.

  60. Doar dacă lui Frei îi plac experienţele extracorporale, că nu arunc cu topoare de silex în capul nimănui. Mă rog, ba da. Dar nu cu stânci întregi, ce naiba, nu-s Atlas. Să înţeleg totuşi că mărturiseşti o crimă ritualică sau aşa ceva. Nu-i bun. Nu o să ţină în instanţă.

  61. Petronia, c’o crima ritualica toti sintem datori, vorba poetului, undeva intre 3 si 5 ani. Oare de ce nu sintem arestati cu totii. Daca ma gindesc mai bine… arestati n’am fost da’ condamnati ne regasim.

  62. dear me. un picutz tot te-am impresionat, nu?
    ma mai antrenez io si mai incerc la anu’, poate-poate ma calific la centura verde de cânepa. da-i greu. mai bine trec la alt subiect.

  63. Dragoane, ai dreptate. Eu cred că tocmai am executat o crimă ritualică numită „dansul zăpezii” dacă mă uit afară. Mie-mi place, ceilalţi o urăsc, se tem de ea. Îi îngrozeşte. Clar e crimă.

  64. Pai… daca ma gindesc bine… hai sa vedem:

    1. Daca extindem sensul crimei la toate actiunile (sau non-actiunile) care incalca regulile (formalizate intr’un sistem juridic sau nu) majoritatii

    2. Daca luam in calcul o celebra maxima populara: nu poti multumi niciodata pe toata lumea

    3. Si considerind observatia empirica ne-formalizabila dar nu mai putin adevarata prin care se afirma ca odata cu cresterea gradului de normalitate a unei actiuni (sau a unei lipse a actiunii) scade proportional raza vecinatatii in care se poate constitui o majoritate nemultumita de respectiva actiune (sau de lipsa actiunii),

    Rezulta: toti sintem niste criminali, in orice moment!

  65. petronia, eu nu inec cainele nici daca puricele e mai mare ca el si se numeste stelist. asta mi- a reprosat-o intr-un jargon ofuscat si instructorul de soferie, inainte sa blocheze motorul .sigur, pe carosabil, nu pe dunarea albastra, dar stiu c-ai inteles.
    stiu ca esti strangatoare si chitibusara si demenajezi greu, dar putem aranja cu veta sa se impiedice de racordul dragonului si, daca nu l-a sudat cu propria rasuflare, poate avem sansa unei viituri de pomina, din care vom scapa cu esentialul; o epiderma bine hidratata si-un trusou fara pata.

  66. frei, se scrie jorum, dar se citeste betie de cuvinte. sigur, cu blazon, dar orisicat.

    dragonule, daca tragi bine de fermoar si naparlesti subit, tu te faci inorog, nu-i asa?

    petronia, poti sa te bucuri si pentru mine, dublu. mi-am mai cumparat o lopata pentru zapada si-am facut provizii pentru cinci zile, dupa cum arata curtea mea si fericirea lui axxel. e bleg, nu stie el de pluguri si snowcats..

  67. Noemi, pentru ca nu inteleg exact unde bati cu intrebarea, raspunsul meu este unul clar: poate! Aaaaa… depinde 😀

  68. Dragoane, asta-i raspuns de doctor care întelege unde bate întrebarea care-i e addresata.

  69. Posibil 😀

  70. Alecule, dupa schimbul de impresii (deloc relaxant pentru mine) cu bufnita acum ceva timp, suflu si’n iaurt cind vine vorba de chestii care pot avea interpretari in registru erotic. In consecinta, cu toata increderea pe care o am in Noemi, mi’ar placea sa evit discutii intr’un anumit registru care implica, atit in traditia populara cit si in cea culta, inorogii. Asa ca’s si eu cit pot de evaziv fara a’mi lasa latura feminina sa transpara.

  71. L’homme est une femme comme les autres, Dragoane… da’ cine-a zis ca erotismul e relaxare si vilegiatura imponderabila ? E furnal, e fisiune nucleara, mers descult prin lanuri de urzici.

  72. nu prea stiu din ce popor te tragi tu, dragonule, dar in poporul meu, si regele dragonilor s-ar fi simtit incantat ( cat se poate de metafizic) de o asemenea supozitie. te iert ca sufli si-n congelator, ca doar nu poti sti din ce popor ma trag, nu?
    desi bufnita e, totusi, pasarea atenei. ce-o fi apucat-o, are ficatul gras?

  73. musiu, tu vrei sa ma ingrozesti in seara asta. habar n-ai cat costa urzicile in dorobanti.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s