Gene şi zebre

Oamenilor,

Vă informez că mi-am dat foc la gene. Nu la alea genetice, adică n-am băut vreun cocktail de ceva care să mă facă mutant. Nu asta încerc să transmit, ci un avertisment: dacă vă e somn şi vreţi să vă faceţi un ceai sau o cafea, rezistaţi tentaţiei de a vă sprijini capul de grătarul aragazului. În primul rând că veţi rămâne cu nişte dungi pe mutră de la el, apoi că dacă sunteţi prea aproape de foc acesta arde, cine s-ar fi gândit. Hm.

În altă ordine de idei, am zis vreodată că-mi place ideea băncilor-zebre de la metrou Victoriei şi a faptului că sunt însoţite de nişte săgeţi informative care trimit spre Muzeul Antipa, la suprafaţă? Că mi se pare o modalitate inteligentă de a nu lăsa oamenii să se şobolănească sub pământ, uitând că metroul îi poartă pe sub un oraş care nu încetează să existe deasupra lor numai pentru că ei îl ignoră? Nu, n-am zis. Deci zic: e faină ideea celor de la metroART (tot lor li se datorează şi mutra plăcută a staţiei de la Gara de Nord.) Ca o paranteză verbală că pe aia grafică abia am pus-o, au lucrat la astea în parteneriat cu I Love Bucharest, asociaţie care face ce zice. Asta se vede de exemplu la Universitate, unde pe dulapurile anticarilor înşirate pe Bd. Elisabeta putem urmări aventurile lui Mr. Urban. Dacă n-aţi trecut niciodată pe acolo noaptea sau eraţi chiori, cam despre asta-i vorba.

Înapoi la zebrele de la Victoriei, care se cheamă Zebrula de fapt şi sunt făcute de Mara Patriche: mai e până la aplicaţiile gen „fii-conştient-pe-sub-ce-mergi-când-eşti-sub-pământ” care funcţionează pe smartphones şi iChestii prin alte oraşe ale lumii, normal. Dar pot servi unuia care vrea să ajungă la muzeu ca să constate că-i încă închis pentru renovări, deci sunt utile. Şi mişto, la urma-urmei dacă nu te-ai născut în savană probabil că nu prea ai avut ocazia să stai pe-o zebră. Alea de pe asfalt nu prea sunt de stat pe ele decât dacă te-ai trezit amabil şi vrei să uşurezi misiunea şoferilor de a te călca la punct fix.

Anunțuri

23 comentarii

  1. bine ca aveai usa sparta si ai putut sa fugi afara ca sa arunce lumea cu apa pe tine.

  2. Bine că nu se luase apa de am putut să-mi bag capul în chiuvetă, uitând că pusesem la înmuiat cu detergent un vas în care se uscase nişte diluant pentru vopsele de ulei.

    Că am uşa spartă observ ce bine e când ies din casă. Aşa apreciez de mult această libertate mai nou, încât ies cam de 184 de ori pe zi. Ca să duc gunoiul ciob cu ciob şi coajă de cartof cu coajă de cartof, ca să cumpăr stafide una câte una etc. E o libertate subapreciată asta, vă zic eu de la înălţimea unei noi înţelepciuni proaspăt cucerite.

  3. mai, tu ai vrut sa faci cu ochiul aragazului… asa-i?

  4. Aş zice că el mi-a făcut cu ochiul mie. Şi are o privire arzătoare, naiba să-l ia, de mi-au dat lacrimile şi m-am încălzit toată.

  5. hehe, in sfarsit ti-ai gasit un gagic cu 4 ochi. ca tine.
    si zici asa, acu la tine e noaptea muzeelor deschise? ia sa iau eu 12 vecini din militari si venim sa punem de un bairam. adu si tu doo, trei vecine.

  6. ba mie mi-a placut super super tot ce e aici de la MetroArt si chestia cu Mr Urban !
    cu aragazu mdeh face fiecare ce se pricepe mai bine…

  7. Pitice, am uitat să menţionez cumva că omul care mi-a spart uşa mi-a şi reparat-o? Şi că a pus şi altă încuietoare suplimentară? Şi că după avertismentul tău am pus şi eu nişte capcane la uşă? Uh, teribilă neglijenţă din partea mea.

  8. Da, Juliariasi, eu am crezut că halucinez anul trecut când am văzut panourile alea decorative în staţia din Gară. Arată chiar bine.
    Şi mă pricep mai bine la alte chestii decât la ars gene la aragaz. La căzut pe scări de exemplu.

  9. neglijentza e cand nu porti batic si iti prinzi parul in strung. ce faci tu acum e doar sa te izolezi. sa batzi cu papucu in tzeava.
    iti scriu de la vecina de jos. vino si tu. noi bem vodca si ne facem poze cu telefonu meu.

  10. „omul care mi-a spart uşa mi-a şi reparat-o”. asta e o chestie stranie rau. era isus?
    eu asa minune nu am mai auzit. de obicei, dupa ce sparg o usa, oamenii adorm. sau fumeaza.

  11. Pitice, nici nu mă gândesc, stau lângă noul meu iubit, e un amant atât de fierbinte.

  12. La genul de uşă la care mă refeream eu cred că de obicei oamenii fug după ce o sparg. Dar ăsta nu putea să fugă că urlam la el „mi-ai spart uşa!!!”

  13. saracu om. e traumatizat acum. uite asa ajung oamenii sa picteze prin metrou si sa se creada zebrii.

  14. Păi da. Atunci să mai fac. Adică să urlu la oameni, zic. Că de blocat în casă numai ca să se facă chestii mişto în oraşul ăsta n-am de gând.

  15. saracu ceausescu… daca traia azi si vedea ce ati facut din metroul lui, isi chema singur plutonul de impuscatori.

  16. Eh. Ne urcam pe Zebrula şi glop glop prin tunel. Adică nu prin tunel. Pe la suprafaţă. Pe nori sau ceva. Conduceam prima zebră zburătoare din istoria zebrelor. L-aş fi făcut pe Darwin mândru.

  17. iau metroul de la statia olympiades si somez pilotul sa nu mai opreasca pana la gara de nord. nu e in drum, zice, ba sa fie, zic, amenintandu-l cu o punga plina cu peste decongelat cumparat din fostele hale, statia châtelet-les hales. nu si nu. atunci la piata victoriei, birjar, zic, el deh, pilot automat, linie de metrou noua. dezumflat, nu-i chip sa vaz si eu zebrula pe cai subpamantene. mai incerc pe calea vazduhului, multzam’ de informatii.
    altfel, si cu genele parlite si blocata si cu usa sparta, dar mereu focoasa pe ispatiutimp, petronia.

  18. Având în vedere numele pe care a ales să-l dea companiei de producţie pe care a înfiinţat-o, mă mir că nu a început cu documentarul despre daci. Citind pe-acolo numele lui Radu Oltean aş zice că sunt motive să fim optimişti că n-o să iasă varză, ba chiar dimpotrivă. Comentariile fac toţi banii şi toată scârba, era de aşteptat să iasă la suprafaţă toţi auto-intitulaţii experţi de duminică cu ocazia asta. De aşteptat să vedem rezultatul final. Proiectul îndeamnă la optimism.

  19. eu de comentarii ziceam de fapt. ca de obicei. iar ideea e super buna.

  20. Stronzius, poate revii în zona Zebrulei cu alte treburi, dacă n-a furat-o nimeni de anul trecut pân-acu’ cred că putem spera că n-o să dispară curând. Dacă totuşi nu mai ai răbdare sau încredere, vezi că norii sunt uneori plini de capcane. De exemplu, dacă vezi o groapă, fereşte-te altfel aterizezi mult mai repede decât ţi-ai dori şi probabil în Kansas.

  21. ei nu, aterizez ca de obicei dupa un scurt slalom printre casele cu fantome din mahalaua banului, baneasa. dupa meridianul bucurestiului, sindromul „china” ar trebui sa dea ceva cu pacificul de sud. altfel, treburi in zona mi-as face, muzeul taranului roman ma primeste mereu cu bratele deschise ale doamnele de la intrare care sar sa ma ajute crezand ca aduc pe umeri o masca rara din maramures.

  22. mai stronzius, mie imi place cum comentezi. (si eu aici-acum am comentat off :)))


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s