Diferenţă

Oamenilor,

În ultima vreme am devenit pesemne obiectiv de importanţă strategică, pentru că tocmai s-a încercat  a doua oară în mai puţin de o lună racolarea mea în grupuri suspecte care vor să conducă lumea. S-o luăm cu începutul, adică să-mi amintesc cum mai pe la începutul lunii, ajunsă într-un oraş care mi-e drag am aterizat alături de nişte oameni care luau lucrurile astea în serios la ceva conferinţă despre filosofia creştină a relaţiilor dintre bărbaţi şi femei. Ceva de genul. Ceva de speriat.

Trei ore am scrâşnit din toţi dinţii şi am transformat cinci scaune în surcele, în timp ce identificam în discursul oratorului (presărat cu glumiţe ieftine, din alea de tip „mi s-a spus că publicul tânăr se câştigă cu glume, hai să fac glume”) elementele de la Platon, de la Aristotel, două de la Augustin şi aş putea să pun pariu că cel puţin unul de la Confucius şi, pe de altă parte, imbecilităţi pure de tip „auto-formarea este importantă”, „principiile sunt importante”, „nu vă schimbaţi pentru a câştiga pe cineva” şi alte rahaturi similare care ar fi putut fi rezumate mult mai simplu prin „dacă sunteţi idioţi cam meritaţi să vi se întâmple chestii nasoale, deci nu fiţi idioţi”. Ghiveciul cu pretenţii de descoperirea roţii, asezonat cu chestii sexiste, îmi făcea greaţă fizic. Sigur vă imaginaţi cum am scos cel puţin un sandviş zgomotos din rucsac la un moment dat şi l-am împănat cu ceva ouă stricate înainte să-l arunc în capul celui care voma cuvinte la tribună. Căcat. Pentru o babă dragă şi două simpatice prostiile alea erau importante, adică voiau să le dea o şansă. Aşa că mi-am pus capul pe masă şi nu l-am ridicat decât ca să se audă mai bine când am completat traducătoarea, în restul timpului plimbându-mă afectiv pe străzile la care nu aveam deocamdată acces. Ştiu, când vine vorba de oameni la care ţin sunt o babă cretină, asta e.

Eh, în seara asta a fost altfel. În seara asta o altă babă, pe care doar o respect şi care mi-e doar simpatică, m-a invitat la ceva surpriză. Care s-a dovedit a fi o chestie la care numai ambuscată aş fi călcat, de m-am dus ca mielul la tăiere şi cu o bună dispoziţie curând regretată. Ceva cu Amway. După ce terminaţi de râs poate prind pe careva că sare „dar sunt produse bune, eu le folosesc de mult, mătuşa mea s-a vindecat de psoriazis cu detergentul lor de vase” etc. Pentru că oamenilor, eu cred sincer că ceva care face detergenţi, cosmetice, suplimente nutriţionale şi filtre pentru apă şi se bate cu pumnu-n alte părţi decât aveam io chef să-i bat pe ăia că le şi face mai bine decât orice concurenţă de pe piaţă, e putred. E câh. Dar nu asta contează. Şi să nu fi crezut asta, şi să fi visat o carieră de reprezentant Amway că doar sociabilă de mama focului sunt şi nici alte vise nu am, şi tot aş fi dat să mă întorc pe călcâie când dintr-un proiector au început să se reverse planuri de marketing care mi-au amintit ciudat de farsele alea cu scheme piramidale de câştig. Dar era prea târziu, plătisem deja 5 lei (!) ca să ascult căcaturile alea, fiindcă n-am avut curajul să mă întorc de la uşă către baba amică şi să-i spun că nu apreciez gluma. Aşa că am ascultat. Cum există o companie care ne vrea binele tuturor: să folosim chestii de calitate (nu contează că fiecare are preferinţele lui, mie de exemplu îmi place Harpic şi nu vreau să curăţ buda cu altceva, nu contează că nu toate femeile au acelaşi tip de piele ca să fie toate în extaz în faţa cremelor lu’ peşte) şi să ne şi îmbogăţim din asta. Nu trebuie decât să devenim cei mai mari duşmani ai prietenilor noştri, ăia pe care-i evită toţi pentru că le propun tot timpul mărfuri care nu interesează pe nimeni. Şi să fim optimişti şi pozitivi. Da’ optimişti şi pozitivi, nu aşa…

Asta înseamnă bineînţeles şi să nu avem nici minimul bun-simţ de a nu sări pe o nouă cunoştinţă care-i psihiatru vorbind despre nepotul unei prietene care are nişte probleme şi ar trebui văzut de cineva, despre o mătuşă din Călăraşi care are nevoie de un consult, despre cum ar trebui să vadă ce medicamente (naturale, nu naturiste, după cum vesel am aflat pe spinarea bietei fete) au ei poate prescrie şi ea pacienţilor. Şi să considerăm că e ok în numele stabilirii de reţele să invadăm oamenii care evită să răspundă dacă o să vină la următoarea întâlnire interogându-i „da’ la ce petrecere trebuie să fii tu vineri seară, cine face petreceri vineri seara?” Cu greu m-am abţinut să nu răspund că dracul şi că sunt invitata de onoare, asta numai din cauză că baba care mă dusese acolo stătea lângă mine şi-n ochi i se citea rugămintea de a fi iertată.

Şi acum morala care leagă aceste două poveşti din care evident că nu aţi înţelege altfel nimic: e ok să cereţi cuiva, dacă ştiţi că vă iubeşte, să suporte ceva care pentru voi e important. Atât timp cât spuneţi de la început despre ce va fi vorba, iar omul are de ales. Nu-i ok să mizezi pe simpatia cuiva (observaţi diferenţa de grad) ca să atragi omul într-o „surpriză” în care va fi pus în situaţii pe care nu şi le-a căutat singur, deci cu care nu vrea să aibă de-a face. Nu-i ok, oamenilor, drept pentru care eu zic să cumpărăm furăm toată pasta de dinţi Glister din lume şi să ştergem cu ea la cur toţi elefanţii din Africa. În faţa cărora să stea evident toţi cei care cred că Amway va salva lumea.

Anunțuri

9 comentarii

  1. Subscriu la chestia cu elefanţii, pasta de dinţi şi priponirea în faţa pachidermelor a celor care au credinţa aia legată de Amway. Nu că aţi avea nevoie de felicitările mele, dar trebuie să adaug aici un entuziast şi sincer „Bravo!”.

  2. da’ de un timeshare ce zici, Petronio? te bagi? 🙂

  3. Şi aici este o diferenţă, Zâna Eficienţei, normal. Dacă e vorba de împărţit oameni sau lenjerie de corp, nu prea. Dacă însă chestia de împărţit este o insulă în Pacific, de exemplu, lucrurile se schimbă radical.

  4. Hahahahaha… Petronia has been amwayed =))

    Been there, done that, bought a t-shirt, vorba unui coleg scotian. In aceleasi conditii „surprinzatoare”. Da’ parca ti’am povestit asta la o sueta cu merlot 😀

  5. Păi Dragoane, I’ve been punk’ed mai degrabă. N-am cumpărat nici un drac de tricou, nu mai aveau cămăşi de forţă. Probabil din cauză că toţi purtau câte una pe sub costumele elegante.

  6. :))

    Imagineaza’ti, rogu’te, urmatoarea situatie: el, fizician student, cam 20 de ani, in faza hormonal-romantica (Byron/Shelley/Nerval/Blake and the rest pentru partea romantica) indragostit de ea, frumoasa, cultivata, descendenta din familie de intelectuali. Amor imposibil din motive de existenta a unui partener dar prietenie strinsa, discutii lungi, priviri languroase si nespuse pareri de rau in priviri pentru ca lucrurile nu pot sta altfel. Pina cind, intr’o buna zi, ea si partenerul incep sa se cam certe, sa nu mai mearga. Si, dupa ceva timp, vine mesaj de la ea catre tinerelul fizician student: vino miine pe la mine, am o surpriza.

    Evident, dusul de duminica se transforma in dusul de marti, se desigileaza deodorantul Denim pastrat pentru ocazii speciale, se calca o camasa din cele bune, se imbraca blugii aia buni, de mers la opera, se cumpara trandafirul si prezervativele si se purcede la drum catre casa ei.

    Din pacate punctul culminant este previzibil, nu poate fi orinduit dupa standardele unui policier de buna calitate, cu suspans si… alte surprize. Casa ei, in loc sa fie goala, cu parintii plecati si pregatita pentru romanticele in sfirsit uniri de destine si trupuri, este plina de oameni (de precizat ca fara taxa de 5 lei :D).

    Iar tinarul fizician student a trebuit sa asculte vreme de 2 ore, in loc de ploaie plingind pe pervaz, un pretins fost pilot, mai nou pretins imbogatit din vinzare de produse Amway, imbracat intr’un pretins costum elegant de 2 lei, afirmind ceva ce poate fi rezumat in: „produsele noastre sint cele mai bune si universal potrivite iar daca experienta ta nu valideaza acest postulat este doar pentru ca undeva ai gresit la utilizarea lor”.

    Tinarului fizician student i s’a ofilit trandafirul, a aruncat prezervativele la primul cos si a decis sa astepte pina la aparitia urmatoarei „ea”, in speranta ca aceasta nu’l va invita la o prezentare Avon sau Oriflame.

  7. Dragoane, plusez cu următoarea situaţie:
    Babă mizantropă (baba 1), primeşte telefon luni la amiază de la altă babă (2) cu care este în relaţii politicos-amicale. I se cere întâlnire marţi seară, cu promisiunea unei surprize. Cu experienţa multor concerte de muzică clasică ascultate împreună cu baba 2, baba 1 zice un entuziast „da” şi aşteaptă cuminte. Duşul de luni seară rămâne duşul de luni seară, hainele sunt alese marţi la ora 17 şi schimbate marţi la ora 17.23 din cauza unui mic accident casnic, se urcă în autobuz în direcţia locului de întâlnire.
    Aici poveştile se intersectează puţin: baba 1 se gândea să-i cumpere o floare de „îmi pare bine că te văd, nu ne-am mai întâlnit de mult” babei 2, dar florăria dispăruse miraculos de unde trebuia să fie deci baba 1 renunţă şi-şi zice că o să compenseze cu farmecul personal.
    La întâlnire, baba 2 e însoţită de baba 3, persoană foarte faină şi aflată în aceeaşi situaţie de ignoranţă ca şi baba 1. De altfel, pe parcursul evenimentelor ce vor urma vor ieşi la iveală mai multe tangenţe între babele 1 şi 3, care în paranteză fie spus o fac pe baba 1 să decidă că vrea să ţină legătura mai constant cu baba 3. Dar să ne întoarcem la poveste.
    Nelămurite dincolo de un „e ceva care vă poate fi de ajutor”, babele 1 şi 3 o urmează pe baba 2 într-o sală unde sunt nişte mulţi oameni cu mutre serioase şi paradoxal simultan exaltate. Întrebate la uşă ale cui invitate sunt – în scopul de a fi tăiate de pe o listă, important fiindcă ăsta e primul lucru care alarmează senzorii de autoconservare ai babei 1, care bineînţeles că nu-şi va da seama de importanţa acestei intuiţii decât prea târziu – babele pătrund în sală. Se caută nişte locuri, se stă pe ele. Se aud din jur cuvinte din care baba 1 deduce că au picat în întrunirea vreunei secte, drept pentru care priveşte întrebător la baba 3, care arată la fel de speriată. De la baba 2 se capătă suplimentar informaţia că ce vor auzi trebuie privit ca o şansă. Baba 1 nu-şi dă seama de ce brusc îi trece prin cap cum face de urât când oamenii încearcă să-i facă bine cu forţa. Nimic mai mult decât nişte presimţiri mâloase, indiciile deja se adună construind în mintea babei 1 din ce în ce mai concret, deşi încă neclar, convingerea că motivul pentru care i se promisese o surpriză a fost că ăla era singurul mod de a fi adusă la faţa locului.
    Baba 1 se uită la baba 3, care pare resemnată. Baba 1, departe de asta, face planuri defensive crunte pentru momentul care din ce în ce mai sigur urmează, în care toţi cei prezenţi o să scoată de undeva nişte mantii uriaşe cu simboluri obscure pe ele, un obiect ciudat pe care o să-l pună pe masă şi apoi o să le înconjoare ca să: a). le pună să aleagă între a se înscrie într-un ordin/într-o sectă sau a muri, b). să le sacrifice direct în numele unuia din cele două.
    Când porneşte de undeva un şir de imagini şi cineva începe să vorbească, adevărul iese la iveală sub forma variantei b). Pentru că au urmat aproape trei ore de tortură şi apoi la final, întru avertisment, babele 1 şi 3 au fost trecute de cineva printr-un interogatoriu menit să afle cam ce butoane le-ar putea fi apăsate întru racolare. Baba 1 scapă ieftin aici, carne de tun fiind baba 3. Ambele pleacă de acolo ameţite şi cu presimţirea unor viitoare probe de diplomaţie sau curaj pe subiectul ăsta.
    The end.

  8. tembelizor: ‘acuzele este ca nu se poate demantela bla-bla-bla’. tocmai mi-am facut o cruce.

  9. Zâna Eficienţei, aici se justifică. Dar nu mai bine faci tot o cruce, însă de lemn şi mergem s-o punem la postul respectiv de televiziune, cu condoleanţe pentru neuronii făptaşului?


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s