After party cu babă. Cartea a cincea

(aici : cartea întâi, a doua, a treia şi a patra)

Babelor, mezami, mă copii,

Cu sosirea lui Oscar, quatuor-ul de convivi era au grand complet şi gata de asalt. Atacul avea să-l sune chiar tante Constance, cu trei pocnete prompte din deşte şi-n zdrăngăneala auriferă a brăţărilor cu multe şi grele carate, scuturate viguros din încheietura mâinii :

 – Cincilo, haidi fă, mişcă. Treci de pune masa.

Cincila nu era alta decât Radomira, slujnica. Dobitoaca, după cum o alinta uneori tante Constance. Gutural şi ţăndăros, dar în acelaşi timp – orişicât de improbabil ar putea să pară – nu fără o chibzuită doză de afecţiune, într-un cod al complicităţii numai de ele ştiut şi care le unea de ani buni de zile. Melanj perifluvial de sânge românesc, ţigănesc şi turcesc, Radomira se născuse prin ‘35 la Silistra, acolo unde Dunărea a-mpletit mereu pe firul ei cuvinte, naţii, destine, zei, genealogii şi trame sufleteşti. Tot acolo avea să rămână singură pe lume la vârsta şubredă de cinci ani, după ce o şleahtă de comitagii zdrenţăroşi îi căsăpise familia cu infect elan patriotard. Suite à quoi, Radomira se vedea zvârlită in extremis pe malul românesc al Dunării la doar o aşchie, un vârf de cuţit de vreme înaintea cedării Cadrilaterului, în funestul an ’40 al marii ciumpăveli şi al micii Românii. Ajungea, printr-un buchet de-mprejurări cu foarte mult miez, copilă de suflet şi mai apoi fată-n casă în vila unui deputat liberal, fost secretar de stat la Interne – domnu’ – care şedea împreună cu nevastă-sa, cocoana, pe undeva pe strada Ştefan Mihăilescu. Parcă. Avea însă să fie smulsă şi de acolo, la scurtă vreme după una din macabrele nopţi ale demnitarilor, în care domnu’ pleca săltat şi doar cu bilet de dus către iadul temniţelor pregătite anume întru sleirea chiaburilor ancien régime. Cocoana n-avea să cunoască, la rându-i, umilinţa coloniilor de muncă : în nici o lună se prăpădea de inimă rea, lăsându-i Radomirei, cu o seară înainte, singurul lucru de preţ pe care-l mai avea, ţinut ascuns sub podea şi pe care nu i se pusese încă sechestru: mantoul ei de chinchilla, cumpărat de domnu’ de la Paris :

– Ia-l, Radomiră, să-ţi ţie ţie cald, că acolo unde mă duc eu n-am trebuinţă…

Hence the nickname…

Au urmat ani fugari, de acoperişuri precare şi mizerie râncedă, petrecuţi între pegra ostilă a mahalalei calicilor şi magma noroioasă periurbană, unde Cincila-şi găsise ceva de lucru într-o seră, undeva pe lângă Fundulea. Ani de răzneli, de vache maigre şi de suflet negru, de lipsuri şi frig, ani de dormit cu cuţitul sub pernă, ani de ispită şi de deznădejdi, de rătăciri, de tenebre, de jigodii fermecătoare, de legături sordide şi de bătăi crunte, despre care Cincila nu vorbeşte decât în rare rânduri, cu pumnii-ncleştaţi şi cu vocea şoptită. La seră, Cincila îşi ofilea tinereţea, dar singurele flori pe care le-a iubit vreodată au fost macii. Cum înfloreau, dădea fuga şi-i culegea de pe marginea lanurilor şi se ducea să-i vândă în parcul Rahova. Unde, în mijlocul unei dimineţi călduroase de vară, tante Constance se promena sastisită la braţ cu un căpitan, unul din miile de pretendenţi care au suspinat după nurii ei. Colosal şi nuclear, şocul întâlnirii o izbise pe tante Constance în plex şi în toţi rărunchii… Frumuseţea răpitoare de efigie tristă a Radomirei, în faţă cu un coş de maci şi-nvelită în mantoul ei de chinchilla – n-avea, săraca, unde să-l ţie – o-nmuiase din creştet şi până-n călcâie. O luase numaidecât acasă, în viloiul din Uranus, cu tot cu maci, iar din ziua aia, Radomira avea să-i devină umbră, mână dreaptă, confidentă şi bucătăreasă cum nimenea nu mai văzuse vreodată. La un an după moartea lui Lucică, tante Constance reuşea s-o scoată pe Cincila din praful Bucureştilor şi s-o aducă în duplexul din Saint-Gremain-des-Prés…

Fire telurică şi năzuroasă, Cincila era în stare să treacă, precum nimeni altcineva, de la epice, năvălitoare şi tectonice furii când cineva sau ceva îndrăznea să i se pună de-a curmezişul, la clipe de o tandreţe absolut solară, învăluită într-o înduioşătoare mistică a lucrurilor mărunte şi a fericirilor simple dar adânci sufletului. În sâmbăta cu pricina, a vizitei mele la tante Constance, era însă în toane cât se poate de permeabile, fiindcă avea să fie, cu vârf şi-ndesat, à l’honneur : ei şi nimănui altcuiva îi revenea cinstea meniului. Şi-ntr-adevăr de mare cinste era, fiindcă Tante Constance nu rezerva privilegiul de drept divin al cosmicelor talente gastronomice ale Cincilei decât apropiaţilor de soi ce se ştiau, cei de suflet şi de acasă.

Pentru restul – hoaştele sufragete din Saint-Germain-des-Prés, burjuii din seizième sau din Neuilly-sur-Seine, mâncarea şi licorile se aduceau de la traiteur : Fauchon, Lenôtre sau Hédiard, după rang, miză sau afect, nu înainte ca Cincila să le fi scăzut zdravăn din preţ cu un simţ balcanic al tocmelii care ar fi lăsat lefter chiar şi pe ăl mai aprig neguţător dintr-un bazar maghrebin.

– Ţăcănito, jubila intens tante Constance, numai tu eşti în stare să te tocmeşti cu scorţoşii ăştia de la Hédiard, pfuu, fire-ai tu să fii de balaoacheşă…

(va urma…)

Anunțuri

62 comentarii

  1. ai inviat si tu? mah?

    cam tarziu….

  2. va cam bateti pula de blogu asta…

  3. Niciodata !!!
    cum îndraznesti ?

  4. cum indraznesti tu!?
    eu sunt un chef étoiléu!

  5. Asta ti-am spus, da, chiar eu. Dar sa pomenesti de stromeleag în acest loc de pelerinaj ? Sacrilège ! Blasphème !

  6. si iar te-ai pozat pentru gravatar prin gaura cheii ?

  7. gravatar e in libia? hmmmm….

    nu mai zice de stromeleag aici ca se apuca fetele sa il gateasca.
    zic asa, ca intre cunoscatori.

  8. tu ai zis, eu sunt pudic si cu perdea. ba si cu draperie de catifea rosie.

  9. acu am poza?

  10. ntz. esti ca o maciulie de chibrituri Braila calare pe o vaza de flori, da’ tu nu te vezi ?

  11. Auileao, ai poza, acuma. Nu te stiam asa chipes

  12. ok, gravatar e retard. am sunat la ta-su si am rezolvat. am poza.

    si zici asa, vremuri grele cu algerienii in franta… au furat cablu de net?

  13. da’ tot ca o maciulie esti. înfipta-ntr-un sac de pufuleti si sprijinit de un parcmetru

  14. aici se fura cablu de TGV, esti în urma, tinere !

  15. aici au furat gara de nord, nu stiti sa furati mah.

  16. piticule, aici când se fura nu stiu decât doi: hotul si pagubitul. nu se-ntinde magiunul ca la piata Vitan, bre, e mai cu tact

  17. asa mah, ca aia cu tact, ceva asa vroiam sa zic… dar am uitat…. hmmm
    pffffh! da! beau un cabernet. de sete, de fapt nu mai am bere. e si vineri azi.. nah. fireste ca nu mai am bere.

  18. Pitice, am cincizeci si opt de beri în garaj si-or sa-mi expire pâna termin lazile cu gamay-ul asta. Vin de Valea Loarei cu pedigree burgund, habar n-ai cum miroase a primavara. Te-nnebuneste, parol !

  19. cabernet, de care ? franc sau sauvignon ?

  20. rushingnion de ala…

    si degeaba ai beri daca nu le bei. e chestie de viata si de moarte. tocilarule!

  21. Pitice, vecinul tău de deasupra ştie că-i foloseşti poza în scopuri necurate?

  22. nu sunt tocilar, sunt amfitrion.
    Am de pus pe masa pentru toate gusturile, atâta tot. Dar bere vrea doar mecanicul când vine sa-mi schimbe uleiul la fordul ala din ’71, asa ca…

  23. Petronia, aia e poza lui, nu a vecinului. Piticul e ceva, trans- nu stiu cum. Transhumant ? Si-a facut operatie de schimbare a vecinului cu el. La Rio, pe undeva. De-aia si-a vândut Renou’

  24. e drept, nu e poza mea, asa pe net, niciodata nu stii cum e cu facebooku deci mai bine sa nu ai poza ta. haha! radeau ibricele de teflonu care sunt io! ma lasati?

    asa. ce vroiam sa zic!?

  25. ce vroiai sa ce ? niciodata nu esti atent…

  26. gata, am poza cu mine. rigizilor.

  27. Nu suntem rigizi, ci inflexibili când trebuie, sesizezi nuanta, da ? Dovedeste poza. Pe data.

  28. Ce poza e aia ? Seamana cu fratele mic al unuia din oamenii lui Garamela.

  29. heheh! gravatar s-a indragostit de poza mea actuala. ce kk sa fac?

    lag mai mare ca in america nu exista. asa ceva nu o sa vezi in romania. vai de netul lor….

  30. Lag e o marca de chitara

  31. lag e cand sta netu inert minute in sir. ca cand sta ca la voi in franta.

  32. Pardon ? Aici e un internet foarte vivace si prietenos, mai rapid ca umbra. Ai ambuteiaj de net la iesirea din pasaj, la Lujerului, aici e autoroute du net, mon ami !

  33. In computer networks, lag refers to delays in information transmission between network nodes. Latency is the time taken for a sent packet of data to be received at the other end. …

    in romania nu exista asa ceva. suntem pe locu 2 in lume la viteza. dupa japonia si suedia si finlanda.

  34. Pfft, ce pachete primesc eu aici… Colete întregi. Esti pe locul patru, dupa Franta, Coreea de Nord, USA, Mongolia, Libia, Egipt si Wallis si Futuna.
    Ai auzit de Wallis si Futuna ? Ma cheama sa lucrez acolo.

  35. avem o medie de 8 mb/s. in U.S. e cam 2 mb/s iar in franta la voi e maxim 5 la data plan-uri mari. iar cand zic medie e medie. in militari se merge pana la 20 mb/s

  36. Pardon ? Am 18 mb/s, si asta departe de oras si cu televizorul deschis.

  37. Numericable propune 100 de mega. Melcule.

  38. eu de exemplu, cand vreau sa trag un film de pe torrente, ma trezesc ca il am tras deja. adica nici nu apas pe butoane sau asa. straniu.

  39. nu ai 18 mah. stii si tu ca nu poti avea. nu va ajuta statul francez asa cum nu ne ajuta nici pe noi. iar voi nu aveti RDS. zeul internetului in UE. are nod in frankfurt. practic, cred ca si voi tot de la RDS luati net.

  40. Nu că aş vrea să vă întrerup şueta tehnică cu amintiri nostalgice de babă, dar dacă vă gândiţi la mIRC o să vă vină în minte şi lag-ul imediat.

  41. straniu, zau asa. cu vnul e la fel ? te gândesti la un chardonnay si te trezesti cu shakira la usa înainte sa scurmi în portofel ?

  42. petronia, astfel de întrruperi sunt vitale, parol

  43. ce bine ca ai aparut fataaaa, nu mergi pana jos sa iei niste beri? si un rothmans pentru mine. ufff, esti un inger.

  44. marasesti de râmnicu sarat pentru tine, ca ai spus cuvântul putza pe acest blog pudic

  45. azi ascultam iar hatsune miku cand canta Alice:

    (sau sa nu. semnat petronia)

  46. Sigur că sunt un înger, şi tocmai pentru că sunt un înger nu pot să mă duc decât în sus. Deci dacă vrei Rothmans cu miros de zăpadă şi beri cu gust de nori se face.

  47. tronia, miku nu era chiar asa concurenta pentru tine. zau.

    nu vad motivul pentru care ai sters asa fata fina.

  48. nici eu. nici n-am apucat sa ma uit ce fusta avea

  49. acu chiar nu o inteleg pe tronia…. 😦

  50. Alexandre, bună încercare. Pitice, la fel. Cine s-ar fi gândit, tocmai o odioasă alianţă. Şi tocmai la noi. Uh.

  51. nu e nimic. noul o sa invinga! http://www.youtube.com/watch?v=4PAoIuoce20

  52. noul ce ?

  53. nu stiu. imi place cultura japoneza. desi nu o inteleg. japonia e noul.

  54. pft, soarele tot la doi mai o sa rasara

  55. 2 mai nu mai exista. e doar o iluzie. primaru de acolo a decis sa fie UE. deci strazi de beton. si urban.

    am inteles aluzia dar japonia stie sa pastreze pinii, muntii, plajele si asa. iar deasupra mai pune si o miku.

  56. ramas bun.

  57. Cum s-o face ca pentru orice tante Constance se gaseste cate-o Radomira? Exista un echilibru in toate. Mai putin in noul fotoportret al piticului.

  58. Zâna Eficienţei, dar şi la portretul Piticului există un echilibru, numai că e unul subtil. I se mai spune şi Karma.

  59. Petronio, eu una nu vad karma asta de care zici. Cred ca piticul o poarta pe sub pulover.

  60. Sigur. Doar nu credeai că ce se vede acolo e un guler. Sunt coarne de karma ieşind de sub pulover.

  61. Atunci sa o ia direct pe piele, maica. Mai ales daca e 100% bumbac.

  62. senzatia e de argintarie usor fanata, invelita in catifea caramizie si tinuta bine in sertarul de sus al unui boulle de mahon cu palisandru.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s