Premiile Gopo: un eveniment de mare căcat

Au fost și au trecut premiile Gopo, un eveniment în care ne băgăm pula.

De ce? Pentru simplul motiv că urlă românismul din el, mai ales din hainele invitaților, capul prezentatorului și scenografia care arăta ca un cur de babă răscoaptă. Bine, să recunoaștem totuși că a fost ceva mai decent decât cel de anul trecut, când se stătea la niște mese de căcat unde mânca Laurențiu Damian ca un pișcotar sinistru, de i se scurgea mâncarea pe fălci. Acum, totuși, ne-au uimit pardesiele de căcat, rochiile sinistre, costumele din carton creponat. Lucru care ne face să ne întrebăm, poate pentru a mia oară: de ce se îmbracă românii ca niște sărăntoci? E simplu, pentru că rămân niște sărăntoci chiar și atunci când au bani.

Să revenim. Pe prezentatorul gras cu mustață stil RATB îl chema Bobonete, lucru care n-are niciun sens. Putea să-l cheme Pulimete și era mult, mult mai bine. La glumele de căcat pe care le făcea ar fi mers exact la fix. Altceva: de ce erau toți ăia din sală atât de cretini și de urâți? S-o numim aici pe Jojo, cu un maglavais de bronz de ziceai că e statuia lu Bănel Nicoliță uitată în cuptor, sau pe Florin Piersix junior, care arăta la fel de tristuț ca filmele pe care le produce, mânat de interese obscure. Cât despre ăia pe care-i mai băgau la cameră din când în când în culise cu o perdea de căcat din visele urâte ale lui David Lynch, era clar o greșeală. Oamenii puteau foarte bine să rămână acasă, unde cel puțin nu i-ar fi văzut nimeni făcându-se de mare căcat.

Mai departe: deși totul avea un aer de mare emoție, nimeni n-ar fi spus lucrurilor pe nume: Undeva la Palilula e un film grotesc, deosebit de prost, care n-ar trebui arătat nici măcar unor oligofreni, necum nominalizat la vreun premiu. Jos pălăria însă pentru căciula de statuete Popo pe care le-a luat Radu Jude cu Toată lumea din familia noastră, ceea ce măcar ne-a lăsat impresia unei jurizări ok. Măcar atât. Dar să nu uităm momentele „umoriștilor” de mare labă de la Happy Fish slash Național TV, sau de unde pula calului au reieșit aceste personaje mega-triste, care probabil că își vor da mâna cu Arșinel și Stela Popescu pentru un lung-metraj construit în jurul farmaciei Catena, singurul loc unde așa-zisul lor umor poate avea căutare.

Și jos pălăria Mungiu pentru că nu a acceptat să facă parte din acest bâlci destul de ordinar de provincie care este, din păcate, premiile Gopo.

Sugeți pula, prieteni, iată un îndemn pozitiv, o încurajare pentru ediția de anul viitor, când probabil că veți organiza evenimentul în peștera lui Aladin construită de Florin Salam în grota lui Adrian Năstase din munții Retezat.

Anunțuri

2 comentarii

  1. cat de bine ai prezentat evenimentul :))
    mi-ai placut!

  2. Veto, în afară de faptul că am făcut infarct (al câtelea? Dracu mai știe, noroc că s-a resetat corazonul la ultima defibrilare) când am intrat în cămara în care ținem blogul, să șterg păianjenii, și-am dat de tine, furioasă, scriind cu o torță aprinsă (de ce? Iar n-ai plătit curentul?), zic că da. Cât despre semnificația numelui prezentatorului, sunt zău mirată că nu pricepi că l-au căutat dintr-un milion să fie din aceeași familie cu boroboață, gogonate și broasca-bou. Sincer. Mă așteptam la mai multă sensibilitate din partea ta. Umblă vorba că l-au importat din Coreea de Nord, chiar.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s