MȚR: acum, și cu vaci

Oamenilor,

Duminică dimineață, la o oră care nu există, deci pe la 10, îmi sună telefonul. Pentru că sunt perfect capabilă să vorbesc la telefon și să dorm în același timp (chestie care m-a băgat în niște belele de-a lungul timpului, dar nu despre asta e vorba acum), răspund. Din telefon, o voce furibundă de babă cunoscută:

–          Petronia, zi-mi că MȚR e un loc mișto. Zi-mi asta, trebuie s-o aud, sau dau foc orașului, trag în țeapă un vagon de oameni și mănânc girafa de la Antipa.

Încerc să-mi aduc aminte cum se face chestia aia cu vorbitul. Îmi iese destul de vag, îmi dau seama că o parte din creierul meu e semi-trează și râde cu lacrimi de zona Broca și aruncă cu broccoli în ea. Ăsta e un mister pentru altădată, însă, așa că emit următoarele sunete:

–           Ghmpfblrblrlblb… Hă…?

Vocea ailaltă insistă, din telefonul care acum nu-mi mai amintesc cum se închide.

–          Zi-mi că e un loc mișto, te implor.

Cu un efort care, în alte condiții, ar putea salva omenirea de la un dezastru cosmic, îmi trezesc aproape tot creierul și reușesc să afirm:

–          Da, bre, e un loc mișto. Are ii, ouă, Inception cu clădiri și un club de hipsteri unde se face mămăligă decentă.

–          Și vaci. – se aude din telefon, cu o furie care, în alte condiții, ar putea cauza un dezastru cosmic.

Bucata din creierul meu care, omorâtă de efort, a reușit să adoarmă iar, vede vaci bălțate plimbându-se agale printre bisericile de lemn din curtea MȚR. Au și tălăngi, și tot. Una din ele traversează curtea și o ia spre piața Victoriei, unde se transformă în girafa de la Antipa, care inexplicabil poartă o babă cu colții înfipți în copanul posterior dreapta. Ceea mă readuce la realitate.

–          Ce vaci, babo, ești mai nebună ca mine? Nu e nici o vacă acolo.

–          Ba e. La recepție. Mare.

Liniște, probabil din cauză că io moțăi, iar baba cealaltă așteaptă o reacție. Când se plictisește s-o aștepte, aud un urlet:

–          Alooooo babo, trezește-te, că dau foc, trag în țeapă și devorez, remember?! Petroniaaa!

–          Da, la post, parola ceasornic 03, să trăiți, să înfloriți, ca mărul, ca părul, iute ca ardeiul, lasă-mi mâncarea în pace, sanie cu zurgălăi!…  Măcar trei chestii din astea derivă din experiențe reale, și baba interlocutoare știe asta, așa că-și dă seama că m-am trezit iar și mă avertizează:

–          Petronia, dacă adormi iar, te ung cu miere și fac rost de un mușuroi de furnici-glonț. Să fie clar.

Pentru că și asta, la rândul ei, e o chestie derivată din experiență, chiar reușesc să mă trezesc suficient încât să înțeleg că baba care mă sunase tocmai ieșise de la MȚR, unde fusese atrasă de promisiunea a ceva expoziție cu poze de la Cernobâl. Care s-au dovedit a fi patru, și mici. Puțin spus că descumpănită, baba s-a cărat până la recepție, unde a întrebat (politicos, sunt sigură de asta pentru că e genul de babă care-și cere scuze o juma de oră dacă o calci pe bombeu) dacă, vorba răposatului M.J., asta-i tot. La care a primit un răspuns, emis de muzeografa de la recepție (așadar prima persoană cu care ai contact dacă intri în MȚR pe unde se intră ca oamenii, nu ca hipsterii care intră prin Club), cum că să facă plângere la ambasada Ucrainei dacă nu-i convine. Clipind rar a uimire și nedezmeticindu-se în urma unei asemenea lovituri de mârlănie într-un loc pe care eu i-l lăudasem ca fiind mișto, baba și-a luat picioarele la spinare, cu jurământ să nu mai calce pe-acolo cât timp vacile vor avea drept de exprimare în MȚR, și nu doar drept de păscut, așa cum le stă bine.

Fix înainte să adorm iar, mi-am notat un mesaj pe care abia acum l-am găsit sub pat, așa că acum îl dau publicității: băi MȚR, vezi că ți-au scăpat țăranii ăilalți, ăia nașpa, din camera din fund. Aia cu țăranul comunist. Și nu e bine. Nu zic că se pișă pe toată ideea lu’ Bernea  & co., cu textele de sală scrise de mână și cu toate celelalte chestii care ar trebui să compună un muzeu cu și despre oameni pentru oameni, că nu sunt sentimentală. Zic că dacă mie mi-au trebuit doi ani să conving o babă să meargă la MȚR, că nu-i nașpa ca alte muzee, și unei vaci de la voi din curte i-au trebuit 30 de secunde să convingă baba respectivă să nu mai calce pe-acolo în veci, s-ar putea să aveți o problemă, iar eu s-ar putea să înțeleg de ce multe babe se uită urât la mine când le recomand să meargă acolo. Ceea ce mă face să arăt prost, ceea ce înseamnă că o să aveți o problemă și mai mare.

Anunțuri

1 comentariu

  1. Babo,
    Știu că te va lua cu fiori, dar la MȚR nu e numa’ vaca, ci zău că nu te mint, bântuie și moartea.

    Uite aici cum am găsit-o la ultima vizită, în iarnă:: http://cristiandinu.info/post/40044257256/moartea-muzeelor


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s