Noul val al literaturii române răspunde, în sfârșit, la întrebarea „la ce folosește o carte?”

Oamenilor,

Evident, nu poate decât să mă bucure la infinit amocul literar și științific de care sunt loviți subit toți penalii țării, mai alfabeți sau mai analfabeți, imediat ce niște gratii la geamuri și uși pun stavilă stolurilor de griji și treburi lumești care nu le dăduseră voie, până atunci, să-și urmeze adevărata vocație. Sunt sigură că și voi tresăltați de bucurie în fața acestui val subit de îngrășământ căzut peste cultura românească, ba chiar puneți la cale în momentul ăsta cel puțin patru conspirații pentru a vă băga la răcoarea cea dătătoare de inspirație scriitorii preferați. Sper că primul avocat care a găsit portița asta suge vesel Bloody Marys prin Tahiti, că merită.

În mijlocul acestei isterii culturale, mă enervează însă ceva. Anume, că internetul tace mâlc cu privire la cele cinci lucrări cu care a contribuit Copos la progresul științei, de-a ieșit azi din nou la lumină, cu mai puțin de jumate de pedeapsă servită. Eforturile mântuitoare de bulău ale lui Becali ne sunt cunoscute, sunt fix ce te-ai aștepta din partea unui semi-cretin care a sesizat avantajele misticismului în patria tembelilor superstițioși. Contribuțiile lui Vântu la economia teoretică, sub formă de pastile video cu o concentrație de căcat uriașă, din nou, sunt accesibile oricui. Cele la economia practică, mai puțin. Aici e mai greu să-ți faci fani fără să se prindă că-ți bați pula grav de ei, după ce i-ai futut în gură pe ei, pe părinții și pe copiii lor. Cât timp o ții arogant pe soluții care se aplică aproape de la sine în țările în care tu nu ai existat, retardații te aplaudă că, după ce ai participat din greu la lăsarea nației (și, implicit, a lor) în curul gol, ba chiar și cu un țăruș înfipt în el adânc cât pentru câteva decenii, catadicsești să le explici voalat cum ai făcut-o și mai ales cum ar putea s-o facă și ei. Dacă ar fi tu. Ceea ce nu sunt. Hăhă, ce tare. I-ai futut în gură ani întregi și acum se uită-n sus la tine, poate le mai picură ceva din înțelepciunea ta de om de afaceri genial în clanțele căscate. Marș de-aici, mafiot de lumea a treia cu pretenții de Adam Smith.

În fine, că am deraiat. Scuze, dar chiar nu merita să scriu o postare separată numai despre disperarea comică cu care Vântu suflă recent bășini cu pretenții de revelații economice prin, își imaginează el, întreaga opinie publică românească.

Ideea era că auzim și tot o să mai auzim și despre alții că s-au apucat de omorât copaci cu spor în speranța că teancul de maculatură pe care îl scriu o să-i ajute să sară mai ușor gardul închisorii, pentru că legea e proastă ca un elev de-a 12-a și are cam la fel de multe criterii de apreciere a valorii. Important e să dai cu litera, nu cu sapa. Și mult mai ușor, că la dat cu sapa se mai găsește unul să te verifice de rezultate, la litere pula.

Așa că revin, din scrupulozitate strict profesională, pentru că tocmai am câștigat complet pe merit licitația atribuirii de către USR a Istoriei literare cu păcate multe și idei puține și nu vreau să existe dubii în privința documentării exhaustive. Am pus mâna, în premieră mondială, națională, ba chiar și galactică, pe cele cinci comori de înțelepciune dăruite de Copos lumii științifice din România. A trebuit un pic de muncă de reconstituire, că erau mâzgălite pe hârtie igienică folosită de trei ori, dar mă știți babă perseverentă. Așadar, iată rezultatele faptului că tot ce se borăște în România în legătură cu un domeniu altfel cunoscut drept „științific” se molipsește automat de acest calificativ, la fel cum toată lumea care își pune numele pe coperta unui doctorat devine doctor:

1. Percepția performanței în mediul post-comunist românesc: studiu sociologic paralel în domeniile sportiv și de afaceri, realizat în dublu orb, pe un eșantion reprezentativ de 20 de milioane de subiecți, în perioada 1993-2013 (partea XXX, constantă „G.C”)
2. Nivelul de glucoză din frișca artizanală cumpărată de-a gata la butoaie de 30 de litri vs. indicele glicemic ideal pentru sportivul de performanță vândut cu sacoșa. Corelații și aberații. Studiu nutriționist realizat cu colaborarea dr. Gheorghe Mencinicopschi (aici au împușcat doi același iepure, procedeu îmbrățișat, după cum știe oricine, de întreaga lume științifică)
3. Elemente de fizică a echilibrului fundului între trei luntri și vreo șaizeci de plute, cu specificații de aplicație practică tridimensională în fotbal, politică și savarine.
4. Anexă la studiul precedent: Paradoxul dinamicii lichidităților care nu se mișcă
5. Anexă la anexa precedentă: Soluția paradoxului: lichiditățile nu se mișcă pentru că nu există

După cum vedeți, omul a acoperit o arie științifică absolut uluitoare, de la sociologie și psihologia maselor, la economie capitalistă din specia aberantă „românească”, la nutriție și fizica fluidelor, cu o extrapolare în filosofia existențialistă. Dacă vă bătea gândul să puneți sub semnul îndoielii cumva competența științifică înaltă a domnului George Copos, savant nepereche, sper că v-au trecut îndoielile. Știu din surse sigure că mai are în ciornă cel puțin două lucrări, una juridică și una despre balet. Să fim atenți, zic.

Deocamdată, eu una mă bucur că am putut face acest serviciu societății și sper ca, la o adică, această antologie să conteze.