Nici, nici, nici, nici.

Babelor,

Ieri-alaltăieri, scandal: noi arestări în vămi, de data asta în cele din porturile Constanța și Agigea. Printre implicați, un senator PDL (Mircea Banias) și un secretar al MAI (Laurențiu Mironescu), din aceeași mocirlă politică ca domnul Banias.
Acum, după mine ăsta ar fi trebuit să fie un prilej de bucurie: deși PDLul este la putere, membrii – de vază, chiar – ai partidului sunt cercetați și inculpați. Un lucru bun, s-ar putea spune.
Însă nu de aceeași părere este tovarășul Ponta. Acest băiat mic, complexat și plictisitor, ajuns din neglijența celor maturi șef al PSDului, a găsit o bâtă, a ridicat-o, și a trântit-o în mijlocul bălții, afirmând că anchetarea lui Banias și Mironescu este de fapt o manevră politice ale lui Băsescu; Banias ar fi vrut să treacă de la PDL la PSD, iar Băsescu ar fi poruncit ca acesta să fie aruncat în căcat pentru a lansa un avertisment la adresa celorlalți PDLiști cu dor de ducă. „Din PDL nu ieși decât în cătușe”, cum ar veni.
Iar cum orice parlamentar PDList ar putea, cel puțin teoretic, să treacă în opoziție, deduc de-aici că conform teoriei lui Ponta nici unul dintre aceștia nu ar trebui să fie anchetat. Sau? Pe de altă parte, nici parlamentarii PSD nu trebuiesc anchetați, pentru că tot lucrătură politică s-ar chema că este.
Prin urmare, Ponta ne sugerează că toți parlamentarii sunt mai presus de lege. Nu asta a spus, dar asta este concluzia logică a declarațiilor sale. De mirare, având în vedere că Ponta pretinde că ar fi fost procuror. Și că același Ponta speră să ajungă cândva prim-ministru (ceea ce sper să nu se întâmple, desigur).
În plus, aș mai spulbera puțin logica și așa șubredă a tânărului PSDist, și anume că bineînțeles că PDLul ar fi profitat mult mai mult dacă ar fi așteptat ca Banias să treacă la PSD, ar mai fi lăsat să se scurgă vreo două-trei săptămâni, și abia apoi ar fi lansat atacul împotriva sa (întâmplător, cred că nu a fost un atac comandat, ci că cineva chiar și-a făcut treaba. Din păcate, am mai multă încredere în Justiția Română decât Victor Ponta, ceea ce este trist). Mesajul trimis PDLiștilor ar fi fost la fel sau poate chiar și mai clar, PSDul s-ar fi trezit cu un scandal cât casa în propriile rânduri și Băsescu ar fi putut spune „uite cine pleacă la PSD, toți corupții”.
Aș fi vrut să vorbesc și depre declarațiile lui Crin Antonescu în același caz, dar văd că dânsul a avut o prezență de 1,4% la voturile finale asupra proiectelor legislative din parlament, deci nu îl pot considera o prezență reală pe scena politică românească – și dacă nu există, de ce să mai vorbim despre el?

Vă pup,

Rhetta

Reclame

Ce e vineri.

Babelor,

Vineri e Ziua Nu Băsescu. Adică o să se adune nişte oameni să strige „Nu Băsescu! Huooo! Uraaa!” şi ce le-o mai veni la gură.

Remarc trei lucruri: în primul rând, faptul că surorile Marx şi nobasescuday nu au nici un prieten comun în blogrolluri. Nu că asta ar reflecta vreo diferenţă intelectuală între noi şi ei; consider că cineva poate fi mai mult decât îndreptăţit să aibă o atitudine duşmănoasă faţă de Băsescu; motive ar exista destule.

În al doilea rând, existenţa acestei acţiuni mă bucură, deşi nu îi împărtăşesc ţelurile sau idealurile. Palatul Şuţu numeşte ziua antibăsescu inutilă, comparând-o cu un Ferrari fără benzină şi explicând că acest „nu” (de fapt, „no”) devine absurd având în vedere faptul că nu neagă nici o afirmaţie. Îndrăznesc totuşi să cred că este vorba de mai mult decât de un simplu nu: de o revoltă a societăţii civile, fie ea şi numai o biată societate virtuală, compusă din câteva zeci de bloguri şi bloggeri, la adresa dezamăgirilor generate de clasa – sau poate numai direcţia – politică reprezentată de Traian Băsescu. Mi se pare ok să zici „Aşa nu!”, chiar dacă nu zici cum ar fi „aşa da”.

În al treilea rând, mă minunează un lucru: încerc să îmi amintesc dacă a existat vreodată o aşa-zisă „no Năstase day”, şi ajung la concluzia că parcă nu. Sau „no Voicu”? Sau „no soacra lui Geoană”? Hm, nu-mi amintesc. Şi atunci, în contextul politic actual, toată acţiunea capătă un aer debusolant, ba chiar puţin meschin şi partinic.
Şi, deşi ştiu că a fost pornită cu mult înainte de apariţia cazului Voicu, mi se pare cretin să strigi „Muie Băsescu”, dar nu şi „Muie toţi ceilalţi”. O să vedem vineri.

Vă pup,

Rhetta

Două conspiraţii.

Babelor,

Vreo şase persoane mi-au trimis un link către un clip de pe youtube. În clipul respectiv, Shimon Peres, preşedintele Israelului, declară că evreii au cumpărat printre altele Manhattan, România, Ungaria şi Polonia.
Vă daţi seama că această revelaţie nu mi-a dat pace. N-am putut dormi nopţi întregi (noroc că obişnuiesc oricum să dorm ziua), am făcut cercetări şi căutări, şi în cele din urmă nu am dat peste rezolvarea misterului de ce un preşedinte Israelian ar afirma ceva atât de tâmpit în public (în evreieşte, ce-i drept, dar cineva a făcut o traducere în engleză), ci peste un alt clip, la fel de înspăimântător, care are şi el, din fericire, o traducere în engleză. Iată-le mai jos pe amândouă, ca să vă puteţi face o părere despre dimensiunile îngrozitoarelor conspiraţii:

După alegeri.

Babelor,

Să vă explic.

Băsescu n-a câştigat câtuşi de puţin alegerile. Nu pentru că ar fi fost fraudă (n-a fost), ci pentru că alegerile nu au fost câştigate, ci pierdute, pierdute de Geoană într-un mod fascinant de imbecil, după cum am prevăzut de la bun început.

Ce vreau să spun? După primul tur, Geoană avea, cu tot cu voturile lui Crin şi mărunţişul adunat de la alţii, vreo 55%, dacă nu chiar mai mult. Dar hai să zicem 55%. Ăsta ar fi trebuit să fie targetul lui.
Doar că, după cum bine ştim, cine n-are duşmani, să se ferească de prieteni.
Primul prieten care i-a băgat pula în cur lui Geoană a fost Dinu Patriciu, care, de bunăvoie şi nesilit de nimeni, a făcut o scamatorie şi a scos din joben o casetă video. Nu cred că a avut vreo importanţă faptul că a fost trucată; însăşi existenţa ei l-a costat pe Geoană câteva procente bune din cele pe care i le adusese Crin, pentru că gestul în sine a fost scârbos. Stai cu ea în sertar timp de trei ani? Păi du-te nene în pizda mă-tii! Adică oamenii n-au nimic împotrivă să fie puţin manipulaţi, da’ nu poţi s-o faci pe faţă, folosind patru basculante! Lumea se prinde şi se supără. Şi în plus, îi dai apă la moară lui Băsescu; adică el tocmai vorbea de moguli şi hopa!, mogulii sar pe el şi încep să-l mănânce de cap. Ofofof.

Poate că Geoană ar fi putut supravieţui acestei casete; cred că după apariţia ei mai avea vreo 51-52%. Doar că a intervenit momentul Timişoara, care ne-a arătat de ce PSDul şi Geoană nu trebuie sub nici o formă să ajungă la conducerea României: pentru că sunt nişte idioţi siniştri, nişte idioţi de o idioţenie fără limite, o idioţenie în stare pură, cum ar veni. Atât de idioţi încât, dacă ar fi câştigat alegerile, ar fi inventat bomba atomică şi ar fi aruncat-o pe România (totuşi, fiind complet idioţi, bomba n-ar fi explodat).

Pentru că cum altfel dacă nu prin idioţenie se poate explica faptul că mâna aia de oameni a ajuns pe balconul din Piaţa Operei? Oare chiar nimeni din întreg stafful electoral nu a zis „Nu ştiu dacă este o idee bună…”? Nici un PSDist nu ştie că dacă ai de gând să-ţi faci campania la Timişoara, nu este o idee tocmai strălucită să o faci în piaţa aia, şi să pui pancarte în care să faci o paralelă între Ceauşescu şi Băsescu?
În fine, ăsta a fost al doilea autogol, o dovadă limpede de lipsă de bun-simţ şi inteligenţă, care l-a mai costat pe Mircea 1-2%.
Şi, ca să nu fie mai prejos decât Patriciu şi cretinii din stafful lui, Mircea şi-a zis „Dacă tot pierd, măcar să pierd din propria mea vină, nu din a altora!” Aşa că a zis că Vântu e malefic, după care s-a dus la el să-i explice ce a vrut să spună. Şi cu asta basta, s-au mai dus 0,5%, adio preşedinţie, bună-dimineaţa lacrimi.

Iar contestaţiile de astăzi sunt ridicole şi nu o să îl ajute pe Geoană cu absolut nimic. Ba dimpotrivă, o să-l coste niscaiva simpatii.
Dar nu pe a mea, pe care nu a avut-o niciodată. Nu pot să simpatizez cu un idiot.
Şi nici nu vreau.

Blog de candidat.

Babelor,

Mă dădeam cu maşinuţa prin internet, prin blogurile prietene. Şi mai la toate era pus la intrare un afiş: „eu votez cu Crin” sau aşa ceva.
E treaba fiecăruia cu cine votează, eu nu votez cu nimeni, de exemplu, dar cum nu ştiam prea bine cine-i băiatul ăsta, Crin (adică i-am citit programul electoral şi cam atât), m-am dus pe blogul lui să văd ce şi cum.

Prima postare, adică cea mai de sus, era despre Dinică. Se numea „Numai cei buni mor când nu este timpul lor”. Şi am căzut pe gânduri. Adică ce vrea să zică? Că… ce? Ce-i aia? De unde ştie el asta? Nu, serios acum: ce sens are propoziţia respectivă? Aş vrea să ştiu, poate că nu mai sunt atât de bună la română ca pe vremuri, poate îmi scapă ceva.
Dar să sărim deocamdată peste ea. Citesc mai departe:

„Gheorghe Dinica a iesit astazi din scena. Condoleante familiei si Dumnezeu sa il odihneasca. Nu pot sa vad altfel acest moment, cum nu pot sa le vad pe toate cele care s-au intamplat in ultimii ani. Si nici nu le pot intelege.”

Ăăăă. Iarăşi am greutăţi. „Nu pot să văd altfel acest moment”? Altfel decât cum? Şi de ce nu poate să înţeleagă momentul? Pare om în toată firea, nu i s-a explicat încă că oamenii mor? Sau da, dar nu poate înţelege cum? Ok, ştiu că e ditamai problema filozofică, dar de la un candidat la preşedenţie m-aş fi aşteptat la o părere mai zdravănă.
Dar în fine, mă silesc să trec şi peste asta. Crin continuă:

„Tot ceea ce mai pot spune este ca ne-am obisnuit, din pacate, sa primim doar vesti rele.”

Babelor, şi aici mi-am dat seama că tipul nu-i de bine. Nu numai că are faţa aia de imitaţie de babă, dar mai e şi depresiv! Că numai unul depresiv poa’ să zică că primeşte numai veşti rele. Şi nu e bine cu ăştia. Dacă se scoală de dimineaţă şi afară plouă, şi el zice „altă zi de căcat. Mi-a ajuns. Hai să atacăm Uniunea Sovietică”?

Nu ştiu, babelor. Eu cam intru la gânduri. Da’ nu vă faceţi griji, că ies repede.

Şi încă ceva: eu pot să scriu cu diacritice. Crin de ce nu poate? Mircea Geoană de ce nu poate decât uneori, şi alteori nu? Şi Băsescu de ce n-are blog, deşi se plimbă pe la World Blogging Forum?

Întreb şi eu, că nu doare.

Cotidianul

Babelor,

Bănuiesc că unele dintre voi, de exemplu soră-mea, n-au nici cea mai mică idee de scandalul de la Cotidianul. Cum tocmai am patru minute libere, am să vi-l explic, că poate vine vorba despre el şi nu ştiţi ce şi cum şi vă simţiţi de căcat, deşi n-aţi avea de ce.

Cotidianul este un ziar relativ pro-Băsescu, care însă îi aparţine lui S.O. Vântu, care la rândul lui este mai curând anti-Băsescu. Sau aşa cred.
Ei, acest Vântu l-a adus la conducerea ziarului pe Cornel Nistorescu, fost redactor-şef la Evenimentul Zilei, cunoscut şi pentru haiosul accident cu motocicliştii (CN tocmai întorcea Jeepul într-un loc în care aşa ceva este deosebit de interzis, când o motocicletă a intrat în el. Motociclistul şi gagică-sa în spital, oase rupte, organe bulite, Nistorescu vinovat, dar până la urmă toată povestea nu s-a terminat în nici un fel, ca de obicei în România).
Ok. Deci vine Nistorescu la Cotidianul. Întâmplător – aiurea, bineînţeles! Câtuşi de puţin întâmplător, aş zice eu – cu numai două sau trei zile după ce el a preluat conducerea ziarului apare pe cotidianul.ro un material în care poetul Petru Romoşan, prieten bun cu Nistorescu, era acuzat sau dovedit că ar fi făcut poliţie politică (de menţionat că cotidianul.ro ţine doar parţial de ziarul Cotidianul, dar povestea este încurcată şi nimeni n-a explicat-o până acum pe înţelesul meu). Nistorescu porunceşte să fie scos articolul de pe site, argumentând mai apoi că materialul era, citez: „incomplet, realizat din câteva hârtii şi fără o discuţie cu cel acuzat de cele mai cumplite lucruri”, şi anunţând că „un dosar complet al scandalului Romoşan va apărea în zilele următoare”. Ceea ce chiar s-a întâmplat astăzi.
În fine. Dacă prima acţiune a lui Nistorescu a fost să scoată articolul, a doua a fost să dea afară o mână de editorialişti, printre care se numără Robert Turcescu şi Cristian Patrasconiu, pe care poate că îl cheamă Patraşconiu sau Pătrăşconiu, dar cum numele său este scris pe propriul blog de la cotidianul.ro fără diacritice, îl scriu şi eu la fel.
Iar a treia acţiune a lui Nistorescu a fost să o dea afară pe jurnalista care a scris materialul despre Romoşan, motivul fiind „superficialitatea cu care a abordat subiectul şi […] tevatura provocată de amânarea unei încropeli”.
La auzul acestor fapte, multă lume şi-a luat tălpăşiţa de la ziar. Cum ar fi Alin Fumurescu, Simona Tache, Ioan T. Morar, Liviu Antonesei, Daniel Vighi (de cel din urmă nu auzisem până acum). Alţii au rămas să facă dizidenţă.

Şi de fapt cam asta ar fi povestea. Nu prea mai am ce să zic, s-a petrecut în văzul lumii, n-a fost nimic ascuns, Nistorescu şi-a anunţat şi explicat acţiunile în ziar. Pentru cei şi cele care nu înţeleg exact de partea cui sunt, iată câteva citate din editorialul lui Nistorescu de pe 4 August:

” Ştiu de tehnicile serviciilor secrete de a umfla un subiect, de a regiza o compromitere a unui adversar sau a unui jurnalist cu potenţial critic. Putin chiar a îngropat un asemenea om.” (Aici, Nistorescu ne anunţă că viaţa sa este în pericol, dacă am înţeles bine.)

„Mult mai logic este să mă gândesc la spaimele lui Traian Băsescu. Pe el îl înţeleg că încearcă să facă două-trei manevre. […] Traian Băsescu chiar are de ce se teme de o presă făcută cu seriozitate! […] Cu un scandal Nistorescu exagerat se mai îngroapă afacerile şi scandalul Elena Udrea.” (Dar însuşi Nistorescu a provocat scandalul! L-a provocat ca să acopere afacerea Udrea?!? Adică e pro-Băsescu, şi totuşi îl ameninţă pe acesta că are ac de cojocul lui? Strange…)

„Înţeleg acum de ce mă înţeapă gaşca Tismăneanu, un pluton jurnalistic în slujba preşedintelui. Înţeleg de ce postacii cu gramatică şi limbă de SRI, SPP şi SIE se înghesuie pe net! Înţeleg perfect de ce acoperiţii din redacţii trag din greu la umflarea balonului. Pericolul li se pare enorm!”

Imediat sub editorialul lui Nistorescu este un comentariu scurt al unui cititor. Zice aşa: „N-ai inteles nimic!”
Corect.

Cretinilă

Babelor,

Tocmai mă plângeam că viaţa a devenit plictisitoare şi că nu am nimic inteligent de făcut, când din străfundurile internetului şi-a făcut apariţia Cretinilă şi m-a supărat.
Iată despre ce este vorba, pe scurt:
Veta a fost la festivalul de jazz de la Gărâna ca să-mi scoată ochii că ea e mai intelectuală decât mine, ceea ce a reuşit. Întorcându-se de la festival, fata a scris cum a fost, ce a văzut, ce a auzit, şi a pomenit şi de huiduielile pe care şi le-a luat Elena Udrea, despre care nu ştiu decât că este un personaj politic de fapt minor, dar totuşi major, fiind în România. Am vagi bănuieli că ar putea fi ministrul turismului, dar nu ştiu dacă este adevărat, şi oricum nu contează.
Prima reacţie la postarea Vetei a venit din partea lui Abis, care a pus un link către o altă postare despre Gărâna, scrisă de o persoană care nu înţelesese nimic din cele întâmplate acolo. Persoana respectivă era Cretinilă.
Trezit din somnul cel de moarte de pingback-ul Abisului, Cretinilă şi-a făcut drum pe la blogul nostru şi ne-a lăsat un bilet la poartă, semnat „rusnac”:

„V-am vazut prin gari cum aratati, tampitilor. Ca oamenii de grota. Ati facut si voi o fapta buna, ati huiduit-o pe aia, si nici macar nu sunteti constienti ce reprezinta. Deratizarea trebuie sa inceapa cu voi. Liga Vlad Tepes.”

Deci Cretinilă are o triplă personalitate: Cretinilă, Rusnac şi Liga Vlad Ţepeş, mi-am zis. Şi Cretinilă s-a luat de vizitatorii mei, noştri, ceea ce nu admit. Din fericire, una dintre personalităţile lui Cretinilă este chiar Cretinilă, deci adresa de mail pe care Cretinilă a dat-o când a postat nefericitul comentariu este chiar adresa lui de mail, compusă din prenume, semnul „_”, nume, semnul „@” şi terminaţia yahoo.com . Am căutat adresa de mail pe google şi am descoperit o pagină care conţine numele, numărul de telefon şi CV-ul lui Cretinilă. Ce chestie!

Hm. Deci Cretinilă este, după cum ştim, totodată şi Liga Vlad Ţepeş. Dar să vedem cine crede despre sine această ligă că ar fi. Citez de pe blogul Ligii:

„Suntem un grup de tineri din întreaga ţară, care am hotărât să constituim Liga Vlad Ţepeş pentru a reacţiona împotriva hoţiei şi dezastrului la care este supusă astăzi România de către leprele comuniste, securiste şi mafiote care conduc şi acum ţara, la 20 de ani după desfăşurarea unei sângeroase revoluţii anticomuniste.

Vedem că împotriva acestor specimene nu se poate lupta cu măsuri democratice, întrucât domniile lor nu dau 2 bani pe acestea. Pentru ei democraţia este climatul ideal pentru a putea fura nestingheriţi şi fără nicio teamă de pedeapsă.

Din acest motiv, situaţia tragică a ţării reclamă o guvernare totalitară, care să facă puţină ordine în aceste fărădelegi fără de număr şi fără de sfârşit. Numai un regim ferm mai poate să readucă această ţară pe linia de plutire. Poporul român este moderat din fire, nu comite excese, dar nici nu poate suporta la infinit batjocura la care este supus de către aşa-zişii săi conducători.”

Ok. Deci altfel zis, Liga Vlad Ţepeş este un imbecil, ceea ce ştiam deja, care cere introducerea totalitarismului în România. Îmi amintesc că a mai existat odată un astfel de sistem pe-aici, şi mie una nu mi-a plăcut. Şi nici vouă, believe me. În plus, acest „grup de tineri” îşi semnează toate postările „Rusnac”. Hm, ce grup ciudat! Dar ia să vedem ce mai zice LVŢ:

„Ridzi este evreică. La fel ca şi Băsescu. La fel ca şi Berceanu. Şi ca mulţi alţii din politica românească la vârf, din toate partidele (Bogdan Olteanu, Adrian Severin, Radu Feldman, Petre Roman etc.). Conducerile trusturilor de presă şi de mass-media mustesc de asemenea de evrei. E vreun rău în asta? […] Când apar acolo nume ciudate ca Ridzi sau Severin, trebuie să ştim cărui fapt i se datorează acestea. Şi motivul pentru care ele sunt ciudate pentru omul de rând este tocmai acela că între oamenii obişnuiţi nu prea găseşti asemenea nume.”

Bun, acum ar trebui să recunosc două lucruri: 1) şi eu am un nume ciudat, şi 2) Severin mă duce cu gândul la Drobeta Turnu-Severin. Turnu-Severin era, aşadar, o aşezare evreiască? Întreb retoric, pentru că de fapt nu contează. Dar din rândurile de mai sus am aflat că LVŢ/Cretinilă/Rusnac este şi nebun. Logic, dacă tot are o triplă personalitate.

Babelor, sper că am reuşit să arăt destul de clar ce fel de om este Cretinilă, şi de ce nu îmi place de el. Ba chiar aş putea spune că îmi place de el atât de puţin încât mi-ar face oarecare plăcere să postez aici numele său de buletin şi numărul său de telefon. Am discutat despre asta mai devreme cu nişte oameni, şi părerile erau împărţite; prin urmare, o să îl întreb pe însuşi Cretinilă ce să fac. Cum deduc că Cretinilă este un tip dur (citat: „Noi detinem leacul impotriva acestei boli aparent “incurabile” si il vom aplica de indata ce vom ajunge la putere. Vom reintroduce pedeapsa capitala pentru hotie si atunci vom vedea cu totii ca aceasta boala nationala va dispare ca prin farmec. In momentul in care vom executa primii hoti, ceilalti se vor vindeca de boala instantaneu.”), bănuiesc că nu va avea nimic împotrivă.

Aşadar, procedez în felul următor: îi dau mai întâi pingback:

http://ligavladtepes.wordpress.com

şi apoi îl întreb: Cretinilă, eşti de-acord să public aici datele tale? Că poate unii dintre cititorii noştri n-au somn şi brusc, pe la vreo patru dimineaţa, îi apucă cheful să discute cu cineva despre Elena Udrea sau Elena Băsescu sau fotbal sau mărgele, şi ar putea să te sune. Vrei?

Vă pup (dar nu pe Cretinilă),

Rhetta