Protestul Roșia Montană, ziua 15: Uniți schimbăm lumea

Situația, așa cum spuneam în postările anterioare, este proastă.

Situația în acelasși timp însă, este bună. S-o privim în față:

Cine își imaginează că ceea ce se întîmplă este numai despre Roșia Montană, se înșeală amarnic. Ceea ce se întîmplă este și, sau mai ales, despre niște oameni care – prin faptul că încalcă legile după bunul plac – ne calcă în picioare. Să recunoaștem, sunt mici șanse să fii un om normal la cap si să nu te arăți îngrijorat de spectacolul dincolo de grotesc care ni s-a oferit în aceste zile. Politicieni schizofrenici declarînd lucruri absolut contradictorii de la o oră la alta. Cretini notorii de genul Dan Șova, sau Victor Ponta, rîzîndu-ne în nas cu o demagogie care în mod normal ar trebui să schimbe sensul acestui cuvînt în dicționar. Iar gîndul că ei vor continua să facă asta la nesfîrșit fără ca noi să le amendăm – drastic – comportamentul, este pur și simplu inacceptabil.

Așadar, pe de o parte avem niște oameni care în aceste zile și-au arătat adevărata față. De sub măștile de indivizi preocupați de funcționarea mecanismelor statului, sau de domnia legii, au apărut niște caricaturi strîmbe și fricoase, grăbite să simplifice lucrurile pînă la reducționismul cel mai absurd. Și, mai ales, să dezinformeze. Vorbesc în rîndurile următoare cu vocea unor Dan Tapalagă, sau Lucian Mîndruță, deși ei sunt numai cîțiva dintre acești rătăciți: Că în piață sunt oameni care doresc dispariția capitalismului. Că în piață sunt curente naționaliste. Că nu știm ce presupune exact oprirea proiectului Roșia Montană și, mai ales, că nu avem soluții în cazul în care acest lucru se va întîmpla.

Nimic mai fals, iar prin aceste declarații ei dovedesc că și-au atins limitele, fie ele jurnalistice sau pur și simplu umane. Cam devreme avînd în vedere vîrsta lor, aș adăuga. Să nu înțelegi ce se întîmplă în stradă și, mai ales, să nu înțelegi cine suntem noi, cei care am ales să schimbăm țara asta în ciuda diplomelor universitare obținute în străinătate, înseamnă să fii orb. Cît despre a nu înțelege că vremurile se schimbă iar noi, ajutați de specialiști, putem propune nu numai planuri sustenabile de business, ci și modele politice alternative, înseamnă să aparții pur și simplu trecutului.

Vestea cu adevărat bună este însă alta. De cealaltă parte suntem noi, cei care am ales să ne împotrivim acestui val de închistare îmbrăcată, uneori, în simplă mîrlănie. Suntem noi, cei cărora ne pasă de toate detaliile pe care le presupune o societate civilizată și care facem pași siguri în direcția de a le obține. Suntem noi, cei care înțelegem că actualul sistem conține, așa cum bine spuneau unii comentatori, premisele dispariției sale și de care noi trebuie să profităm pentru a construi o lume mai bună. Și, în fine, suntem tot noi, cei care avem demnitatea – atenție, demnitatea – de a nu accepta să fim mînjiți cu excrementele morale ale acestor indivizi care, în definitiv, nu au decît rolul de administratori ai acestei țări.

Pe mîine, prieteni. Duminică, 15 septembrie 2013, ora 17.00, locul știut. Cîtă frunză și iarbă.

De data asta nu va fi ca ei 🙂

Protestul Roșia Montană, ziua 3: Viitorul României

Este anul 2028. Cei nouă milioane de români care se mai află între granițele țării lor (Ardealul l-au pierdut), trăiesc în condiții mizerabile. Sunt conduși de progeniturile lui Dan Voiculescu, înmulțite nu se știe cum pînă la un număr suficient ca să ocupe toate funcțiile din stat. Chiar și așa însă, au uneori motive de bucurie. E singurul stat din lume unde șpaga funcționează pe post de salariu. Lucrul le convine, pentru că în felul ăsta nu mai trebuie să-și bată capul cu banii: puținele locuri de muncă care mai există trimit salariile direct în conturile medicilor, avocaților, profesorilor de care românii noștri au atîta nevoie. În felul ăsta se dovedește, evident, că utopia ultimă – societatea fără bani – era totuși posibilă.

Este anul 2028. În locul Roșiei Montane este ceva de pe altă lume. Arată ca un strat oceanic de căcat de pe marte, asezonat cu acid sulfuric. În el se scaldă vaci, cîini, viermi uriași, dar și ceva care arată (doar întîmplător) a oameni. Au șase ochi, nouă mîini și trei puli. Chiar și femeile. Se răstesc unii la alții cu răgete și alte sunete greu de distins. Culmea însă, se înțeleg chiar și așa. E normal, de altfel, e limbajul pe care l-au învățat de la televizor începînd cu celebrii ani 2020, cînd s-au instituit talk-show-urile bazate exclusiv pe bășini și rîgîituri. Se înțeleg în felul ăsta și cu oamenii care mai trăiesc în alte locuri unde au existat proiecte de exploatare minieră. Nu mai e nevoie s-o spunem, aceste locuri arată la fel ca Roșia Montană.

Este anul 2028. Cîinii au ajuns la fel de numeroși ca oamenii, care le cad victime în număr de cîte 50-100 pe zi. Ba chiar în anumite orașe numai cîinii fac legea, ei ajungînd să eutanasieze cetățenii care îndrăznesc să-i deranjeze umblînd aiurea pe stradă. E adevărat însă că dovedesc milă față de cetățenii inimoși care îi apărau pe vremea cînd încă mai erau amenințați de oameni. Astfel, copulează fără jenă cu babele și iubitorii de animale din ONG-uri, cu care de altfel întemeiază familii și uneori se și căsătoresc. Au însă o singură, dar mare problemă: nu se mai pot pișa la copac, pentru că ultimul a fost tăiat cu ani buni în urmă.

Este anul de grație 2028, sau poate și mai curînd. Afacerile, atîtea cîte mai există, s-au specializat în construcția de coșciuge, fiind singurul lucru pentru care mai există cerere. Chiar și așa însă, toate aceste mici întreprinderi sunt deținute de ruși și ucrainieni, dovedindu-se în felul ăsta că de unele lucruri românii n-au putut să scape niciodată. Dar nu-i nimic! În România anului 2028 există din fericire piața neagră de trafic cu carne vie, pe care românii o exploatează cît pot. Sigur, vă veți întreba de ce se numește piață neagră din moment ce țara este sub stăpînirea unor popoare vesele, renumite în istorie pentru transparență și lipsă de corupție. Explicația e simplă: frații noștri slavi apreciază româncele, dintre care își iau uneori cîte șapte, ba chiar și opt neveste.

Tot în acest an 2028, cineva va da total întîmplător peste această postare. Fiind foarte bătrîn acest om își va aduce aminte că la un moment dat oamenii au ieșit în stradă pentru ca măcar o parte dintre lucrurile descrise mai sus să nu se întîmple. Evident însă că nu au reușit. Au căzut victime nepăsării propriului popor, pe care au încercat în zadar să-l ridice din scaunul unde privea la televizor.

Iată, așadar, despre ce este (sau mai bine zis va fi fost) vorba în Piața Universității. Sau pe Bulevardul Elisabeta, sau Calea Victoriei, sau Magheru, sau pe unde vom mai ajunge.

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG