Găsit Vasile. Găsit sanie. O declar bob.

Babelor,

Ieri pe la prânz, când tocmai nu ma gândeam deloc sa ma trezesc, suna telefonul.

– Alo, zice o cucoana într-o frantuzeasca stricata ca un fermoar de canadiana obzecista. Musiu Alexandru ?

– Da, madam, zic.

– Primiti o convorbire cu taxa inversa ?

– Cu cine, madam ? o-ntreb înca în somn pe foanfa, gândindu-ma ca o fi Piticu Gras care ma invita sa bem un vin de-al meu.

– Cu Elvetia, zice. Saint Moritz. Da’ cine va cere nu stiu, ca nu s-a prezentat.

Ma, îmi zic, sa fie bancherul ala care se ocupa de unele din conturile marxiene ? O fi omul în vacanta, vrea sa-mi ureze sarbatori fericite. Da’ de ce sa sune un bancher cu taxa inversa ? Ma scol, fac un dus ca sa ma dezmeticesc, pun de-o cafea, ma sui în masina, ma duc sa-mi cumpar câteva croissant-uri, bârfesc cartierul cu brutareasa, ma-ntorc, îmi iau tacticos micul dejun, frunzaresc presa, deschid curierul, nimic. N-aveam nici o pista, habar n-aveam cine putea sa ma caute. Pun mâna pe telefon si-i zic telefonistei sa-mi faca legatura. Cine credeti ca era la capatul alalalt al firului ? Vasile, babelor. Vasile Rechinroll.

– Ba, zice, ce faceti voi acolo, va dati cu sania si asa mai departe ?

– Printre altele, zic. Da tu ce faci acolo ?

– Bai, zice, sunt cu bucatareasa aici, stam la Badrutt’s. Auzi, fii atent, mi-a facut cadou de Craciun sania aia misto de tot la care visam io de multa vreme, lasati-o pe-a voastra si hai sa ne dam cu a mea, ca-ncapem cu totii. Aduna tu babele si haideti încoace, c-a-nchiriat bucatareasa doua etaje din hotel. Hai, va pup si asa mai departe.

Zis si facut. Ma sui în masina, ajung la Petronia care tocmai se pregatea s-o arunce în casa scarilor pe madam Ciolac de la patru. Gentilom desavârsit, îi dau Petroniei o mâna de ajutor dupa care plecam cu niste extinctoare la Rhetta si Veta. Babele tocmai testau una pe alta ultimele modele de bazooka, asa ca le punem sa semneze un armistitiu, stingem focul, reparam putin zidurile, punem în dulap munitia ramasa si ne suim în avion directia Vasile.

Babelor, sania lui Vasile e o nebunie. Nu ne mai vine sa ne dam jos din ea, zau, facem furori aici pe pista si s-ar putea sa ne prelungim putin sejurul. Vasile are niste tuica de Clejani, o mângâiere. Iar mâine bucatareasa o sa ne faca un gulaş de pasare Dodo dupa reteta lui Vasile.

Fiti cuminti si poate va aducem niste svaiter si niste ciocolata.

Va pupam.

O propunere africană

Babelor,

De ce nu ne-a venit nouă ideea pe care urmează să o prezint? Păi, pentru că suntem două biete babe, nu ditamai dictatorul african. Şi pentru că dacă am fi dictator african, am propune cu totul altceva, de exemplu interzicerea fotbalului în România.

Este vorba, desigur, despre cererea domnului Muammar Ghadafi (cum scrierea numelui său variază de la un site la altul, am ales una oarecare în convingerea că veţi înţelege despre ce este vorba) de a desfiinţa Elveţia. Propunerea sună aşa:

„Libya submitted a proposal to the General Assembly calling for the dissolution of Switzerland […] Gaddafi first mentioned the idea of dismemberment during the G8 summit in Italy in July. Switzerland „is a world mafia and not a state”, he said, adding that it was „formed of an Italian community that should return to Italy, another German community that should return to Germany, and a third French community that should return to France”.

Omul vorbeşte serios, cu toate că cererea sa a fost respinsă. Pe de altă parte, dacă am fi, să zicem, preşedintele României sau chiar al unei ţări civilizate, am rupe pe loc relaţiile cu Libia, i-am expulza ambasadorul, am rechiziţiona clădirea în care este ambasada Libiei la Bucureşti şi am face în ea o mare sală de dans, ca să aibă Veta unde să-şi trăiască bucuriile, plăcerile şi pasiunile.
Ba chiar, cu toate că suntem doar două babe, declarăm aici că începând de astăzi, 5 Septembrie 2009, blogul Surorile Marx rupe legăturile cu statul Libian până la autodizolvarea acestuia într-un maldăr de cenuşă.
Ha! Fuck You, Muammar!