Agora

Babelor, bag materialul asta ca sa va sfatuiesc sa NU mergeti la Agora, al lui Alejandro Amenabar. Asta in ciuda recomandarilor lui Andrei Gorzo, care ne spune ca „E o schema dramaturgica inteligenta, fara mari ingrosari sau fortari”.

Nimic mai neadevarat. Personajele lui Amenabar sunt groase, in special Hypatia, celebra astronoama in jurul careia e construita povestea. Povestile ei de dragoste cu sclavii pe care ii invata teorema geocentrica a lui Ptolemeu sunt fuserite, constructia personajelor la fel, motiv pentru care filmul nu te prinde nici o secunda. Crestinii, chiar daca erau barbari, sunt caricaturizati grotesc, evreii la fel, toti la fel. Asta ca sa nu mai zic ca personajele se misca si vorbesc ca si cum am fi noi, contemporanii, ceea ce nu e bine deloc.

In fine. Sper ca motivul pentru care Gorzo nu a dat de pamant cu acest film, e Mar Adentro, un film cu adevarat bun facut de Amenabar. Lucru pe care pot sa-l inteleg.

Din pacate pentru acest regizor, iata ce declara cu numai cateva zile in urma in Le Figaro: „Ultima perioada de creatie nu mi-a lasat alta sansa decat sa ma aliniez curentului important de regizori care lucreaza cu Ioan Carmazan.”