Iubitorii și iubitoarele de câini maidanezi sunt niște imbecili

Babelor,

Acum câteva zile, Veta, adică soră-mea, a scris o postare în care era vorba despre câinii maidanezi; în ea, Veta sugera că oricât de drăguți ar fi Ciorăpel & co, respectiva drăgălășenie se cam duce pe apa sâmbetei în momentul în care Ciorăpel își înfige colții în ciorăpeii unor pietoni nevinovați.

So far, so good, ca să zic așa. Veta și-a exprimat o părere despre mediul înconjurător în stilul ei caracteristic, punându-și în cap toți caninofilii din țară; nimic neobișnuit, desigur.

Doar că caninofilii au înțeles să răspundă cu injurii nu numai la adresa autoarei postului, ci și la adresa mea. Să citim și să cităm:

Prima idioată care a găsit de cuviință să ia numele meu în derâdere își zice Asiris. Bănuiesc că chiar așa o cheamă, și că mânia proletară cu care ne înfierează se datorează unei copilării profund nefericite, în care până și colegele de clasă din generală pe care le chema Paula făceau mișto de ea. Asiris spune așa:
„Cine naiba te-a facut pe tine si pe sora-ta stapine pe soarta acestor fiinte nevinovate???!!! Din cauza unora ca voi doua,fara cel mai elementar bun simt suntem atit de blamati in toata lumea!!! Hai sictir idioatelor!!! Daca ar durea prostia ati urla in permanenta!!!”

Urmează o cretină pe nume Alexandra Zoicas, care zice așa: „ voi v-ati gasit ff ‘destepte’ sa INSTIGATI LA VIOLENTA impotriva lor. RUSINE!!! Mi-e sila ca traiesc in aceasti tara cu niste persoane LIMITATE, INFECTE, NECIVILIZATE, SUBUMANE si TICALOASE!”

Doar câteva minute mai târziu, se trezește și o oarecare Andreea Crețu să ridice parul: „Ce taranci proaste mai sunteti…asta e blog?Asta e gandire?Surorile Marx sa ne pupati in cur pe toti…..si s-o sugeti big time va dorim….”

Iar Vlad Ionescu, alt tont care iubește animalele pentru că nu-l iubesc oamenii, spune: „Futu-va-n gura de sarace proaste! Surorile pizdii! Cretine care ar trebui eutanasiate sunteti voi! Sunteti tari in gura pe saracia asta de blog…ca daca ne-am intalni in realitate…”

Nu trec nici șapte minute, că și Cristina se trezește din toropeala matinală în care au scufundat-o ani de șomaj: „Sunteti 2 Curve nefutute ….batranetea asta v a luat mintile dracu’”

Din fericire, o fată cu frumosul nume Dalia este ceva mai calmă: „propovaduiti prostia si rautatea..not cool!”

Nu la fel de calm este însă Borg, care zice așa: „deci noi traim în grota, voi, 2 babe semidocte si senile, în palat! poi fereasca-va d-zeu sa ne întîlnim… k ce v-ar fi facut catelul ar fi un alint… pacat k v-ati nascut…”

După care Andreea Crețu realizează că a uitat ceva și mai zice: „pacat ca existati…asa ganduri ,,frumoase”va trimit pe cat de ,,frumoase” sunteti pe interiori……”

Iar la puțin scurt după ea, Un Cetățean Simplu ne urează, în stilul său simplu: „Ce sa va urez de Paste? O intalnire in miez de noapte cu un boschetar beat pe care in nemarginita dvs.dragoste de oameni nu-l veti trata cu drugul de fier in cap sau pusca!”

Last but not least, apare și doamna justmedeea Andra, care spune așa: „pfff de ce nu ma mira ca tara asta se scalda in mocirla cand e reprezentata de oameni ca tine? De ce dracu’ nu exista si un numar la care sa putem suna si sa dispara jegurile ca tu si surioara ta cretina?”

Trecând peste faptul că toți cei citați nu au reușit, la un loc, să încropească măcar UN gând mai de doamne ajută, altceva mă deranjează: faptul că mă aruncă în aceeași oală cu soră-mea. Oameni buni, postarea a fost scrisă de ea; de ce ne înjurați pe amândouă? Oare creierașii voștri, cât și dacă există, nu pot face diferența între o persoană și alta? Sau credeți cumva în vina colectivă? Probabil că și-și, altă explicație n-am. Drept care vă urez, cu toată bunăvoința de care sunt în stare, să aveți fix viața pe care o meritați.

Dacă n-ați înțeles urarea, vă zic eu: nu-i chiar de bine.

Vă pup,

Rhetta

O specie aparte. Astazi, cretinii

Ma intalnesc azi dimineata cu o prietena veche. Vroia sa faca o salata de castraveti. M-a invitat in bucatarie. M-am asezat, pufaind o tigara.

– Stii, zice, in timp ce trebaluia la salata, nu mai am timp. Efectiv. Intr-una trei sa fac rapoarte, suna telefonu’ din doua in doua minute, trimite comunicatu’ ala, mergi la nu stiu ce meeting pentru nu stiu ce campanie… muncesc de nu-mi vad capu’, efectiv.

Ce cretina e, m-am gandit. Si ce sarac universul ei interior, probabil. Altfel n-ar sta sa raspunda la nu stiu ce meeting, n-ar da nici un comunicat, pentru ca nu exista vreun singur comunicat care sa aiba vreo relevanta, pentru nici o campanie, in afara doar daca s-ar comunica vreo noua campanie de-a lui Napoleon. Sau poate ma inselam, si era mai desteapta decat imi imaginam.

– Pai, zic, mai ia o pauza, mai vezi si tu de tine, mai citeste o carte..

– Ha, ce bine-ar fi sa pot, mi-a zis, in timp ce strecura o rosie printre castraveti. Carte… doar in pdf mai apuc sa citesc cateva pagini. Tot zic ca imi iau un concediu dar cred ca de-abia la anul o sa reusesc..

Cat de cretina e, totusi, m-am mai gandit. Ii trece viata raspunzand la cacatu’ ala de telefon si nu apuca sa inteleaga din ea mai nimic. Da’, dar pe de alta parte, cand va fi batrana ca mine, ceea ce nu cred, poate ca va fi mai inteleapta. Dar stai, ca eu sunt o vaca, mi-am dat seama.

Tot uitandu-ma asa la ea cum manevra salata, m-am gandit ca nici macar nu era urata. Una din nenumaratele carnuri de tun care se invart prin agentiile de publicitate romanesti. Carne care trebuie ca ascundea pe undeva o umbra de suflet, altfel n-as fi inteles de ce mi-ar fi oferit o salata.

Poate ca daca as fi fost barbat chiar as fi futut-o. Sau poate chiar si-asa as fi putut-o fute. Mare e gradina, doar.

M-am ridicat sa plec.

– Stai, dar n-ai mancat salata, a zis.

– Mananc maine.

A tacut un pic. M-a privit din cap pana in picioare.

– Veta, tu esti asa… nu stiu cum, desteapta. Calma, nu-mi dau seama. Inspiri forta, siguranta…

– Mersi, am zis.

– Daca erai barbat, as fi vrut sa ma futi.

Nu m-a mirat replica ei. Stiam despre mine ca pot transmite ganduri de la distanta. In acelasi timp, totusi, mi s-a facut mila de ea. M-am uitat prin bucatarie si am vazut un castravete mare, suculent, inca nefeliat.

– Vezi castravetele ala? am intrebat-o. Da? Ok. Apuca-l ca lumea cu o mana. Asa. Acuma stii ce sa faci cu el.

Am iesit, multumita ca se va simti bine in urmatoarele 5, maxim 10 minute. Dintr-o viata de om.

Daca e Pizdeşti, e Cazino

Dragele babii,

Precum stiti eu locuiesc in Pizdesti, oras de la periferia lumii. Probabil ca si multe/multi dintre voi locuiesc tot aici, lucru pentru care dati-mi voie sa ne compatimesc pe toate. Ca sa demonstrez ca Pizdesti nu este deloc micul Berlin, asa cum spun unii, am pornit astazi intr-o ancheta devastatoare, demna de un premiu jurnalistic in orasul Medgidia. Am descoperit, astfel, ceea ce unii dintre noi nu par sa mai vada deloc. Niste lacasuri de cult care pentru unii dintre noi au devenit, din pacate, obisnuinta.

Eu una ma sochez de cate ori le vad, drept care am decis sa fac o noua recolta din aceste orori proaspete si sa vi le supun atentiei. Imi aduc aminte ca subiectul a fost tratat destul de amplu in presa de acum multi ani, dar de atunci, asa cum spuneam, aceste benefice mizerii au devenit obisnuinta.

Asadar iata-l pe primul dintre ele, Aurum:

DSCN1013

Nume sugestiv in mitologia romaneasca, titulatura cazinoului sugereaza foarte bine – dupa parerea mea – mostenirea latina a acestui popor. De asemenea indica dragostea lui pentru valorile perene, cum ar fi aurul, pentru care suspina cu nostalgie si bale la gura, mai ales cand vine vorba de tezaurul (nerecuperat complet) de la rusi.

Sa mergem mai departe:

DSCN1016

In imaginea de mai sus aveti renumitul casino Merkur. Templu vestit al zeului roman cu acelasi nume, acest loc aduna laolalta cei mai norocosi oameni din orasul Pizdesti. Si pentru ca zeul alchimiei si al mercurialelor apare, asa cum i-o spune si numele, numai miercurea, aceasta se pare ca a devenit ziua perfecta pentru a va tripla salariul.

Nota bene si mergem mai departe:

DSCN1017

Mai discreta si in acelasi timp mai viu colorata, incinta de mai sus se numeste, simplu, „Sala de jocuri”. Observati insa deasupra cuvantul „Million” care sugereaza, clar, despre ce e vorba. Observati de asemenea si nuanta hotarata de verde, cu picatele formate din dolari. Ceea ce nu inseamna altceva decat ca aici aurul curge, realmente, pe pereti. Atentie, zugravi.

Mergand mai departe pe firul jurnalistic pizdestean, am descoperit urmatorul loc:

DSCN1018

Exact, acesta este faimosul Maxbet. Pariul lui Max, daca inteleg bine traducerea, sau Pariu cu Max. Oricine ar fi acest Max, abia acum se pot intelege mai bine motivele caderii imperiului egiptean. Motivul este, evident, usa impunatoare si eleganta, pe care se pare ca serii intregi de faraoni, de la Amenhotep la Ramses si-au dorit-o si n-au putut-o avea. Pacat.

Mai departe.

DSCN1020

Un alt lacas cultural si religios de importanta maxima, City Casino. Numele sau face trimitere catre apartenenta lui la valorile cetatii, ale marii aglomerari urbane si semnifica – subtil – ca numai aici poti capata, practic, acea distinctie specifica unui mare oras. Asadar, taranilor, faceti bine de va jucati agoniseala la City Casino daca vreti vreodata sa scapati de mirosul de ceapa si mizeria de sub unghii.

Mai departe:

DSCN1022

Mai putin spectaculos decat verisorul sau, City Casino, Plaza Casino a incercat de asemenea prin numele ales sa se asocieze cu un concept care sugereaza eleganta, spatii intinse, loc de intalnire si comert pentru oamenii importanti din urbea Pizdesti. Ca a reusit mai putin, asta se vede. In acelasi timp, insa, a plusat – subtil – cu un un bonus. Asadar, voi cei care nu vreti sa va luati frigidere sau masini la mana a doua in rate, jucati numai 30 de freespins si visul NU vi se va indeplini. Dar macar va veti fi inchipuit ca sunteti pe-aproape.

Mai departe si in acelasi timp ultimul casino din seria de azi:

DSCN1025

Gigantul Good Win este de asemenea retras, dar nu suficient incat sa nu-ti dai seama ca e o prostie sa nu intri in el. Una din legendele cel mai faimoase care circula in acest loc spune ca patronul a vrut sa scrie initial cuvantul „Good” cu trei de O. Si asta, intr-adevar, pentru ca aici ai parte numai de Goooooood win.

Ma opresc aici din simplul motiv ca aceste cazino-uri sunt atat de multe incat ar trebui sa fiu platita prea bine ca sa scriu despre toate. Si asta pentru ca in anumite zone ale Pizdesti-ului sunt chiar cate 3, 4 sau 5 pe o distanta de maximum 50 de metri. Cine isi toaca averea in ele, imi spuneti si mie? Eu n-am vazut intrand prea multi oameni, fie zi sau noapte.

Asta nu are insa cum sa-i deranjeze prea mult pe baietii veseli, spalatori si uscatori profesionisti de bani care detin aceste locuri. Ei isi fac „treaba” inainte, nederanjati de un sistem legislativ la fel de bolnav ca si ei. Asta pentru ca, evident, in marile orase din vest nu vezi asemenea lazi de gunoi in plin centrul orasului. Un centru al orasului in care protipendada de electro-cocalari inchipuit culti si inchipuit euro-cool se lauda ca Pizdestiul e noul Berlin. Ha-ha. De parca n-am sti ca ultimul e un oras unde banii se duc unde trebuie, si nu in buzunarele unor tipi negri, cu 4 clase si caziere penale in toate orasele europene.

Gimme a break fuckers. La un moment dat, totusi, o sa va dati seama ca jegul de sub nasul nostru nu se spala cu un Hamlet vazut pe fuga la Londra si nici cu un street delivery pe Arthur Verona. Ala e o data pe an, trei zile. Dar astea sunt aici to stay.