VENI, VIDI, HASHTAG

Baboaicelor, aseara am avut una din cele mai stranii discutii din viata mea. Eram cu sor-mea si cu vara Petronia la o masa si alaturi de noi mai era o persoana care ne povestea ca fusese amenintata cu un topor de cineva care iesise dintr-o padure.

Acuma, desi nu vreau sa am de-a face cu persoane care ajung in situatia asta, eram gata sa trec totul cu vederea cand un porumbel scapat de mine pe gura a inflamat discutia si mai tare. Mai exact acest eveniment, la care urma sa merg a doua zi, adica azi.

Bine, dar de ce te duci? m-a intrebat persoana respectiva. Ce treaba ai tu cu new media? Nu amesteci lucrurile?

Numai ca intrebarile ei ricosau din pereti si se intorceau fara raspuns, pentru ca nu ai ce sa-i spui unei persoane nu tocmai informata. Cum ar fi faptul ca daca tii un blog, si inca unul bun, e bine sa mergi la evenimentele astea fie si numa’ ca sa iei pulsul onlinerimii in carne si oase.

___________________________________________________________

Desigur ca, inca o data, am avut dreptate. O certifica unul din speakeri si anume Neil Perkin, autorul Only Dead Fish. Adica un fel de Zoso al Angliei. Sau, ma rog, unul din cei cativa Zoso pe care ii detine Anglia, pentru ca acolo totul e, evident, la alta scara.

Omul foarte pertinent si cu niste slide-uri foarte misto, in care oferea unghiuri de vedere babane despre ecosistem twitter, gruparea de sisteme politice virtuale Wikipedia, relatia biunivoca consumator – progres tehnologic. Si, desigur, opinii despre felul in care industria (ca asta e) a schimbat definitiv fatza lumii + alte recomandari pe care vi le pasez spre aruncat ocheane.

Trendsmap { ce se vorbeste real-time pe twitter in diverse colturi ale lumii }

Funtheory { care probabil ar putea fi si mai misto cu mine si sor-mea }

L-am abordat la iesirea din sala (pe bune, adica) explicandu-i existenta mea si a sora-mii. Cu acordul lui (iar pe bune) reproduc ca am palavragit vrute si nevrute la un fursec, eu inaintandu-i teoria mea vis-a-vis de proiectia vesnicei aspiratii umanifere de imortalitate in inventia numita internet.

El a zambit, spunand ca nu s-a gandit la asta, dar ca, intr-adevar, omenirea e mai aproape ca niciodata de o atare conditie, cauzata de conditia insasi a internetului. Am concluzionat, spunand ca toata povestea asta nu e pentru mine decat un nou Turn Babel (pe orizontala, cum a sugerat Mr. Circular).

___________________________________________________________

Au urmat discutii si cu alte persoane, cum ar fi CM, care ne-a explicat avantajele si dezavantajele investitiei in bloguri. Unul din ele fiind, se pare, imposibilitatea actuala de cuantifica un ROI concret data fiind neputinta de raportare la ROI-urile celorlalti investitori.

Ha?

Return of investment. Piata nereglementata, si cer squze cu ocazia asta celor care vor citi printre randuri lipsa mea de experienta in domeniu. E totul pentru un scop mai mare.

Ca sa-i imbunez, declar pe propria raspundere ca la standul de carti se prezenta urmatoarea chestie, via Prior & Books. Adica Macbeth, ca sa iau doar un exemplu, repovestit in tweets. Si retweets de ce nu?! – Eu m-am simtit un pic ca Victor Hugo care protesta la auzul faptului ca se va construi metrou in Paris. Voi?

P.S. – Neil, the trackback is only my way of showing appreciation as to what concerns your proficient speech 🙂