Babelor,
Azi-dimineaţă la cafea mă gândeam la una, la alta. Mai curând la una, recunosc: la eternitate. Pentru că azi eşti, mâine nu mai eşti, şi probabil că poimâine în continuare nu mai eşti. Şi lumea te uită, blogul se umple de praf, şi peste câţiva ani, văzând că nu mai este folosit, wordpress îl şterge, şi nimeni nu va mai şti vreodată că a exitat o Rhetta Marx, că a existat o Veta Marx, că a exitat o Petronia, un Rechinroll şi toată lumea care mai scrie pe-aici.
Ceea ce nu trebuie să se întâmple. Şi ca să nu se întâmple, trebuie să intrăm în istoria omenirii, şi ca să intrăm în istoria omenirii trebuie să facem ceva deosebit de important. Lucru la care mă gândesc de ceva vreme, şi astăzi am găsit soluţia.
Ştiţi probabil cu toţii paradoxul oului şi al găinii, născut din întrebarea ce a fost mai întâi: oul sau găina? Adică dacă mai întâi a fost oul, el ar fi trebuit să iasă dintr-o găină, deci mai întâi ar fi trebuit să fie găina, dar ea ar fi trebuit să iasă dintr-un ou, deci mai întâi ar fi trebuit să fie oul şi aşa mai departe.
Mare paradox, mare.
Doar că rezolvarea este simplă. Atât de simplă încât nu înţeleg cum de nu s-a gândit nimeni vreodată la ea.
Iat-o: găinile sunt, după cum ne învaţă ştiinţele moderne, păsări. Iar păsările se trag, după cum explică aceleaşi ştiinţe, din dinozauri. În concluzie, prima găină a ieşit dintr-un ou, iar acel ou a fost făcut de un dinozaur. Ergo, mai întâi a fost dinozaurul, apoi oul, apoi găina -> prescurtând, oul este premergător găinii. Am terminat demonstraţia şi acum bat la uşa eternităţii. Cer să fie deschisă imediat.
Vă pup,
Rhetta