Protestul Roșia Montană, duminica #5: mea culpa

Da babelor, recunosc

Eu am șters postul surioarei mele. În momente de cumplită rătăcire a minții, alimentate de cretinizarea absolută pe care o practică societatea românească de cîteva săptămîni încoace, plus înverșunată de faptul că poliția mi-a blocat calea de acces către locuința lui Mihai Gâdea, am făcut acest lucru. Probabil ați trăit și voi asemenea clipe. Clipe de negru în fața ochilor, de senzație foarte clară că întreaga țară este alcătuită din securiști și controlori RATB și Mihai Gâdea, astfel că mi-am pierdut rațiunea și am început să practic cenzura pe acest blog, ceea ce nu e în regulă, pentru că nu în acest scop a fost creat.

Mai recunosc chiar și că am încercat să-l șterg cu totul, să-i dau delete, dar, așa cum există un Dumnezeu al bețivilor, există și un Dumnezeu al Surorilor Marx, se pare. Astfel că platforma wordpress și-a luat o măsură de siguranță pentru asemenea momente de restriște, drept care mi-a cerut să confirm ștergerea blogului accesînd un link din propriul meu mail. A cărui parolă am uitat-o, firește.

Bine, ar fi exagerat să spun că-mi pare excesiv de rău pentru ceea ce am făcut, pentru că am un caracter de reptilă, dar un pic tot îmi pare rău. Chiar și în întunecimea inimii mele există uneori oarece licurici de lumină, sigur, nu mai mult decît lămpașul unui miner care nu vrea decît să muncească la Roșia Montană, dar există.

Dintr-o astfel de rătăcire a sufletului meu înghețat și cavernos am să merg de altfel mîine, 29 septembrie, la stația de metrou Titan, ora 16.00, ca să mă alătur celorlalți manifestanți care încearcă să-și păstreze mintea lucidă în bezna care s-a lăsat peste noi toți.

Și mă bucur, mă bucur enorm că fiecare pliant anti-Roșia pe care îl împart, fiecare persoană pe care o conving să meargă cu mine la aceste mitinguri, este un cuțit imaginar înfipt adînc în inima unor cretini notorii, iresponsabili și lipsiți de conștiință precum Mihai Gâdea însuși, Mircea Badea, Dan Voiculescu, Victor Ponta, Dan Șova, Daniel Barbu, Ion Iliescu, Gabriela Firea, Adrian Năstase, RMGC, Bogdan Naumovici etc. etc. etc.

Ne vedem acolo. Fie ploaie, fie vînt.

Protestul Roșia Montană, ziua Z: Surorile Marx îndeamnă la război civil

Babelor,

Aseară congresul nostru, al Surorilor Marx, a decis în unanimitate covîrșitoare, de 253 de voturi și 43 împotrivă, începerea unei acțiuni în forță la adresa problemelor cu care se confruntă societatea noastră.

În momentul în care vorbim, două dintre crucișătoarele de care dispunem, Duioșia 1 și Catapulta 6, se află staționate pe Dîmbovița așteptînd semnalul de atac. Reamintim că fiecare dintre ele dispune de sute de rachete sol-sol, aer-aer, pămînt-apă, precum și de avioane cu trei aripi, celebrele Trepădușul.

Mai reamintim și că tot acest armament este îndreptat atît asupra guvernului și parlamentului României, în cazul în care vor adopta legea privitoare la exploatarea Roșiei Montane, cît și împotriva iubitorilor de cîini bagabonți și a cîinilor bagabonți înșiși.

Cum nu am vrea totuși să declanșăm pogromul fără a asculta vocea voastră, a oamenilor acestui oraș, supunem această acțiune unui referendum care va avea loc aici și acum.

Ce să facem? Așteptăm răspunsurile voastre.

Protestul Roșia Montană, ziua 2: Strada este și va rămîne a noastră

Babones,

Multe din lucrurile pe care le voi scrie probabil le știți. Dar nu putem să nu le trecem încă o dată în revistă, măcar și pentru faptul că o parte din scăpăriciu revoluției se dă și de pe acest blog. Lucru pe care îl spun în nume personal.

În seara asta au fost în jur de 2000 de oameni strînși la început în Piața Universității, la fîntînă, unde ni s-a blocat accesul de 3 (trei) rînduri de jandarmi.

SAMSUNG

Asta nu însemna însă că la fața locului nu se coagula un iureș major, care prevestea că lumea vrea în stradă și nu pe trotuar. Atmosferă mișto, energie babană, lume la fel de mișto ca și în prima zi, chiar dacă mai puțină.

SAMSUNG

Dar iată că la un moment dat ni s-a tăiat de stat pe bară și am profitat de faptul că jandarmii nu blocaseră strada care unește piața de Academiei. Firește, văzînd asta normal că am mărșăluit cu toții pe ea, iar cînd am ajuns pe Elisabeta, ne-am dezlănțuit într-un protest la fel de civilizat și de elegant ca și în prima zi.

SAMSUNG

Bine, victimele au fost bieții șoferi de trolee pe care i-am făcut senviș în timpul marșului. Dar chiar și așa, respectivii (fără nicio glumă) s-au dat jos din conserve și au pactizat aproape instantaneu cu noi. Nici unul nu-și dorea să ajungă acasă. Și tot nici unul nu se grăbea să-și sune nevasta să-i spună că mai întîrzie un pic.

SAMSUNG

Dar mai tari decît troleibuziștii au fost bicicliștii, care au început să roiască în cercuri atît de mișto pe sub nasul jandarmilor, că pur și simplu nu ne-a venit să credem, atît de frumoasă era toată treaba.

SAMSUNG

Mesajul e clar: vom ieși zi de zi, 5, 10, 1000, nu contează. Pînă cînd se înțelege exact ce vrem și anume ca proiectul Roșia Montană să nu treacă de parlament.

Asta ca să nu mai spunem că pe acești cretini patentați care prăvălesc legi aberante peste noi, i-am linșa senini dacă i-am întîlni în calea ochilor. Sau poate că ni s-ar face milă de ei, cine știe.

Pe mîine. Pregătiți corturile.