Marţi, după crăciun

Babelor,

Ieri mă uitam pe geam şi mă gândeam la ale mele, când pe stradă a trecut o babă cunoscută. Salut-salut, ce faci, bine, tu, şi eu, din vorbă-n vorbă am aflat că baba respectivă mergea la MŢR să vadă un film. „Ce film?”, zic. „Păi, Marţi, după Crăciun, ultimul film al lui Radu Muntean. M-am bucurat (abia mai târziu aveam să aflu că este ultimul film în ordine cronologică, nu ultimul film pentru că omul s-a apucat de altă meserie, aşa cum crezusem pe moment), mi-am pus nişte haine oarecare, am băut o duşcă de cafea şi am plecat cu ea.
Ajunse la MŢR, nu ne-a venit să ne credem ochilor: lumă câtă frunză şi iarbă, mult tineret dar şi ceva bătrânet, fiecare cărându-şi câte o bancă, câte un scăunel ca să stea pe el şi să vadă proiecţia. Odată cu fluxul de oameni creştea şi enervarea mea, pentru că toată lumea vorbea simultan despre nimic care m-ar fi putut interesa, şi când a început filmul şi mi-am dat seama că 1) nu se aude nimic şi 2) subtitrarea e în franceză, am dat cu băncuţa de pământ, i-am dat unui om aparent nevinovat cu un ghiveci în cap şi mi-am luat tălpăşiţa. Mai întâi am mers în Expirat, unde fusesem invitat de nişte prieteni, dar acolo un bărbat cu aspect de cerşetor securist mi-a explicat că intrarea e 10 lei. Cum nu am înţeles de ce, am tuşit supărată şi am plecat în Green Hours, unde alţi cunoscuţi stăteau cuminţi la o masă şi se gândeau să meargă în Revenge. Drept care mi-am terminat berea şi m-am întors acasă, încercând o senzaţie de neîmplinire, neînţelegere şi nebunie.

Şi ce-am făcut ca să scap de senzaţia asta? Am spălat nişte rufe albe, m-am culcat, m-am trezit, şi m-am dus cu baba de aseară la Patria, să văd naibii filmul lui Muntean. Care e aşa:

În primul rând, este compus din 32 de cadre (dacă am numărat bine). Ce am mai râs la sfârşit, citind pe generic că la film au lucrat DOI asistenţi de montaj! La ce e nevoie de trei monteuri ca să faci 32 de tăieturi? Râd şi acum, gândindu-mă că ăia trei au luat fiecare un ban cinstit pentru zece virgulă şaişase tăieturi.
În al doilea rând, m-a înveselit să observ că în continuare nimănui nu îi pasă dacă sunetul unui film românesc se înţelege sau nu. Ăsta se înţelegea cât de cât pe alocuri, dar nu şi pe alte alocuri. Mă întreb: nimănui nu i-a trecut vreodată prin cap să facă o vizionare într-un cinematograf tipic românesc, cum ar fi Patria? Sau pur şi simplu regizorul este conştient de plicticoşenia dialogului, şi atunci ce contează dacă acesta se aude?
În al treilea rând, să vă spun despre ce este vorba (aş putea probabil să vi-l povestesc cadru cu cadru, dar mi-e să nu uit vreunul, cadru 21 de exemplu, sau 25, sau 8, şi să nu se mai înţeleagă nimic): un bărbat (Mimi Brănescu, de parcă pe un bărbat ar putea să-l cheme Mimi!) stă în pat cu o gagică (Maria Popistaşu). Ambii spun vorbe, nu ştim exact ce, deducem că sunt amanţi, că bărbatul este căsătorit, etc. Mai târziu aflăm că el are chiar şi un copil. Ei, şi de-aici cum ar putea continua filmul? Cineva ar putea răpi copilul, de exemplu, şi am avea un thriller. Sau s-ar putea întâmpla cine ştie ce chestie, şi filmul ar deveni o comedie.
Dar nu. Este vorba despre un film românesc din noul val, aşa că ce se întâmplă sunt următoarele: bărbatul se duce acasă, mănâncă, nevastă-sa îl tunde, amândoi cumpără un snowboard pentru fetiţă, se duc cu fetiţa la dentist, aflăm că dentistul este însăşi amanta, apoi soţii se întâlnesc cu un cuplu prieten la un restaurant, el pretinde că merge să facă pipi şi o sună pe amantă, ea e în drum înspre Constanţa, el o întreabă dacă s-a supărat că a venit cu nevasta la cabinet, ea probabil că zice că nu, a doua zi sau aşa ceva el merge la Constanţa, mama amantei îl salută cu răceală, el stă de vorbă cu amanta, se întoarce la Bucureşti, şi cumva, stând cu nevasta în bucătărie, îi zice ăleia „Sunt foarte îndrăgostit. Am cunoscut pe altcineva”.
Ăsta e singurul moment mişto al filmului, pentru că felul în care spune el vorbele astea, faptul că ne ia pe nepregătite prin francheţea sa, ne cam dau pe spate. Foarte bine făcut, serios. Urmează o scenă foarte lungă cu nevasta, reproşuri, palme, „Mută-te”, „N-o să îţi dau niciodată copilul”, etc. Şi încă nişte neîntâmplări, şi la sfârşit sfârşitul, care ne duce cu gândul la 4,3,2 şi ne face să realizăm că felul în care este folosită muzica în filmul românesc din noul val a devenit aproape ridicol. Adică zău, mai bine deloc decât aşa!

Bun, ce altceva aş mai putea spune? Jocul actorilor, în general corect, cu ceva greşeli pe care regizorul ar fi putut/trebuit să le observe şi corecteze; dialogul, de o naturaleţe mult prea trasă de păr; plictiseala, măricică. Noul val m-a enervat de la bun început şi o face în continuare, iar filmul lui Muntean arată destul de bine de ce.

Vă pup,

Rhetta

Anunțuri

24 comentarii

  1. Nu am reuşit să-l văd, dar promit să… am clacat în primele 10 minute de când a început. Apoi am băut bere pe acolo pe la MŢR.
    Am stat la Nuntă şi mi-a plăcut… deşi l-am mai văzut.

    Nu avem bani de sunet… şi nici sunetişti buni… nu înţeleg de ce, dar şi pe mine mă scoate din minţi elementul ăsta… ah, şi plictiseala noului val

  2. Rhetta, da’ de ce nu te-ai dus tu ca orice babă care se respectă cu şase ore înainte să înceapă orice mişcare pe acolo, să iei o boxă în braţe, să auzi ce era de auzit deşi zici că ai aflat că nu era şi s-o cari pe urmă acasă?

  3. Pentru că cu şase ore înainte mă scărpinam în cur, bineînţeles! Doar era vineri!

  4. Şi cu ce te împiedica asta să ţii cu cealaltă mână boxa? Doar ai două mâini. Sau aveai, depinde la ce lichide clocotite ai mai avut acces recent.

  5. am citit cu dispretz si a fost ca cand am vazut filmu.
    e ca cum e continuarea lu 4,2,1 daca nastea aia.
    e ca cum nu ai un film misto de vazut si te uti la popistasi si mimi. si chiar bei o vodca si povesteti cu cineva secvente din operatiunea monstrul.

    noul val romanesc era misto daca era malad cum trebuie.

  6. deci : rhetta: te felicit cu felicitatorul de duminica: fatooooo! tzi-ai revenit!traiasca vetta care te-a rapit shi te-a tzinut in detentzie, ca asta tzi-a ascutzit simtzurile shi tzi-a bagat in cap mintzurile!
    😉

    uelcambac!
    😉

  7. pitice: io nu m-am dus si nu ma duc si nu va duce sa vaz nici 43210 , nici alte d-astea, sa ma ‘nervez!
    mie-mi place indiana jones: nu se-ndoiae, nu se strica , cade jos si se ridica!
    😉
    plus ca mai apare shi moshu de sean connery! 😉

  8. ce bine ca am citit aici cum e cu martea de dupa Craciun, ca altfel imi parea rau ca nu l-am vazut si poate mai ma si oboseam sa-l descarc!

    io dupa 4,3,2 mi-am jurat sa nu mai risc cu filmele romanesti de ultima generatie, dar tot am cedat si am comis-o cu WebSiteStory, mai bine citeam ceva in timpul ala…
    Si am cedat ispitei cu WSS doar pentru ca vazusem si Eu cand vreu sa fluier… iar ala chiar mi-a placut! 😀

  9. aha, deci suntem o gasca. poate le spune cineva si regizorilor romani ca incepe sa se organizeze rezistenta in munti.

  10. OK, Zâna E. Tu esti responsabila cu popota, gastronomia si delicatesurile, da ?

  11. ce bine le ziceti, babelor

  12. m-ai convins.. nu o sa-l vad… daca nu am rezista la 43210, nu voi putea nici la asta.
    Auzisem ca ar fi bun, adr poate nu am ascultat pe cine trebuie
    duminica frumoasa!

  13. 1. Da, probabil filmele romanesti sunt proaste (deci romanesti), pentru cine are timp de pierdut cu ele
    2. Da, tot romanesc, suntem o multime de insi destepti care comentam dspre lucruri facute de altii prost… motiv pentru care nu poti sa-i crezi nici pe unii nici pe ceilalti

    gen

  14. Kaos, de aia e mai bine să se convingă omul pe pielea lui. Însă nu trebuie să fii român ca să observi un lucru făcut prost, că altfel ne numea omenirea de mult popor responsabil cu direcţia morală sau ceva. După care regreta amarnic, dar asta era altă poveste.

  15. @Petro… ma, te convingi o data, te convingi de doua ori, da’ cat pula mai sa-l mai suport pe Puiu (spre exemplu)? s-au carat vechii rinoceri, au venit astia noi, si? bag pula, cu banii de bilet beau o bere… ceheasca

  16. Pentru mine e mai simplu, Kaos. Eu nu mă conving niciodată.
    Dar cam ce zici şi tu e şi ideea celor care se plâng, din câte îmi dau seama. Că la fel ca şi în alte domenii, se schimbă numai feţele şi numele, restul rămâne la fel şi interşanjabil.

    Iar cu concluzia ta nu cred că e nimeni în dezacord.

  17. iar asta nu ajuta la nimic,,, back to jarmush

  18. Ajută la nervi.
    Mereu pare să fie back la ceva. Asta mi se pare mie că s-ar putea să fie una din probleme.

  19. si eu ma bucur ca suntem o gasca :)) dap, dupa ce ca are scene extrem de lungi si de un realism tras de par cum bine zici, se mai aude si execrabil (a trebuit sa citesc subtitrarea in franceza la unele scene ca cea de inceput ) atat de lenes si zgarcit cu planurile detaliate (care, atunci cand se intrezares, sunt „profilice” si statice, filmat de la nivelul statului in…fund), marti, dupa craciun, o zi insipida ca multe altele, trandava, obeza dupa ingurgitarea sarmalelor invelite in realism, 3 straturi 😀 ps: cunosc un nene mimi 😛 ps2: muntean zicea la conferinta la care am fost ca a filmat scena dialogului confesional dintr-o imbucatura

  20. În cazul ăsta poate trebuia filmat tot dintr-o îmbucătură, Adina.
    În rest, tu ai văzut ce blog are Zâna Eficienţei? Când a zis că suntem o gasca mi s-a oprit inima, mă şi vedeam gâscă la cuptor, cu garnitură de ştie ea mai bine ce. M-am liniştit însă. Nu vrea să ne servească la cină, ci ni se alătură. Ura!

  21. Petronia, corect. O să fac o cerere să așa, la următorul film. La urma urmei, pot fi plătiți trei monteuri și fără să facă vreunul o tăietură. Ar putea în schimb monta niște schele, un suport pentru trofeul de la Cannes, etc.
    Adina: Da, viața ar fi probabil oribilă cu detalii. De unde deduc că Radu Muntean este un băiat miop, care nu poartă ochelari.

  22. Randul 19: Rhetta comes out! :))

  23. da bine; mai bine zi-i taticului tau, babo rhetto, k regizoru lui ‘intr-o seara un tren’ e ANDRE delvaux, nu ‘paul’: ala era tac-su, pictoru surrealist…
    zi-i k am zis eu asa, o sa inteleaga 😛

  24. als: Tata are 148 de ani, si ma bucur ca din cand in cand stie cum ma cheama pe mine. Dar o sa ii zic, totusi. Mersi mult. In rest, presupun ca imi dai dreptate.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s